Vascul – un mister al naturii remediu pentru diferite afectiuni

Vascul (Viscum album) – este cunoscut şi sub numele de Creanga de Aur, Cleiul Păsărilor, Iarba druizilor sau Planta vindecătoare. Acesta este cel mai sacru “copac” al druizilor şi domină peste Solstiţiul de iarnă. Fructele sale sunt otrăvitoare.

Vascul este considerat a fi cel mai puternic atunci când creşte pe un stejar. Crengile cu frunze, toxice în volum, sunt un tonic cardiac, reduc tensiunea arterială, încetinesc ritmul cardiac, consolidează pereţii capilarelor, stimulează sistemul imunitar şi inhibă tumorile.

Vascul creşte din Nordul Europei până în Nord-Vestul Africii şi din Estul Asiei până în Japonia. Varietăţi diferite de vâsc se găsesc pe lemnul tare de răşinoaşe şi pe lemnul moale care include mărul (cel mai frecvent întâlnit), ulmul, stejarul, molidul, pinul şi plopul. Fructele sale se coc în miezul iernii, iar particularitatea acestei plante este faptul că fructele sale coapte, florile deschise, fructele verzi şi frunzele imature pot fi găsite în acelaşi timp pe aceeaşi plantă.

Vâscul nu aderă la logica lineară de dezvoltare a plantelor. De asemenea se pare că ignoră heliotropismul (orientarea după soare) şi geotropismul – creşte cu susul în jos, lateral sau în orice direcţie. O altă caracteristică unică este aceea că germinează doar în lumină, spre deosebire de cele mai multe plante care au nevoie de întuneric pentru a germina.

Mugurii de flori se formează în luna mai, dar nu se deschid până în luna februarie. Fructele se coc în iarna următoare. Întreg procesul, de la floare la fruct, poate dura aproape 2 ani. Chiar şi numele său rămas de la Anglo-Saxoni – mistl (diferit) tan tan (ramură) ne aminteşte de particularităţile sale.

Vascul este o plantă semi-parazită, în general răspândită de excrementele de pasăre. Se formează o masă globulară care poate ajunge până la 1-2 metri în diametru. Sunt plante de sex masculin şi de sex feminin şi ambele îşi trag apa şi mineralele din copacul gazdă şi produc hidraţi de carbon prin fotosinteză.

Vascul se ţine la distanţă de ritmul şi legile anotimpurilor. Încă din anul 1961, studiile de laborator au arătat că vascul, împreună cu alte plante imunostimulatoare (cum ar fi eupatorium, astragalus, echinacea, acanthopanax, muşeţel şi sabal) inhibă tumorile la şoareci. Vascul provenit de la stejar, fermentat, s-a demonstrat că stimulează activitatea celulelor ucigaşe şi au arătat un efect deosebit de puternic asupra hematoamelor şobolanilor (cancerele hepatice). Vâscul nefermetat a arătat un efect puternic asupra unui tip de leucemie umană (molt-4 cells), în timp ce vâscul korean (Viscum coloratum) s-a dovedit a fi mai activ în inhibarea creşterii leucemiei L1210, mai ales atunci când este folosit proaspăt.

Vascul – remediu pentru diferite afectiuni

Multe afecţiuni nervoase cum ar fi convulsiile, delirul, isteria, nevralgiile, tulburările urinare, bolile de inimă – au beneficiat de pe urma activităţii vascului. Acesta a fost folosit şi pentru a tempera spasmele de epilepsie. Vascul întăreşte inima, motiv pentru care a fost utilizat ca tonic cardiac şi în cazurile de febră tifoidă. Întăreşte sistemul glandular şi ajută în caz de inflamaţie a pancreasului. De asemenea echilibrează nivelul hormonal atunci când este consumat zilnic timp de 6 luni.

Ramurile tinere cu frunze au utilizari terapeutice in medicina umana culta si traditionala. Farmacodinamic actioneaza hipotensiv, cardiotonic, vasodilator coronarian si periferic, bradicardizant, antispasmodic si antitumoral.  Recent s-au pus in evidenta proprietatile tumorinhibatoare. In planta exista si un factor de stimulare tumorala, continand in compozitia sa o mare cantitate de N-metil-lizina. Se folosesc doar exemplarele in care nu este prezenta aceasta substanta. In doze mari, extractul de vasc opreste inima in sistola.

“Toxicitatea vascului este data si de planta gazda. Vascul crescut pe artar, frasin, salcam este foarte toxic. Cel care creste pe mar, par, brad, mesteacan, trandafir este mai putin toxic. Vascul intra in compozitia ceaiurilor medicinale hipotensive de la Plafar.

Este folosit in ateroscleroza, hipertensiune, crizele de astm, tuse convulsiva, sughituri persistente. In Antichitate era folosit pentru insusirile terapeutice de vindecare a epilepsiei. In Evul Mediu, planta era folosita in bolile pulmonare, ictirice, in guta si parazitoze.

Recoltare: frunzele si ramurile tinere se recolteaza in intervalul noiembrie – aprilie. Se indeparteaza partile lemnificate si fructele. Uscarea se face la umbra, intr-o camera bine aerisita, in pod sau agatat pe sarme sau franghii.

Vascul – mod de utilizare

  1. Pentru tratarea afectiunilor vasculare, ateroscleroza – macerat la rece (3 lingurite de frunze maruntite in 1 l de apa. Se lasa 8 ore, se strecoara, se indulceste si se consuma in cursul unei zile) sau pulbere din frunze (se iau 1-3 varfuri de cutit intr-o zi).
  2. Pentru tratarea hipertensiunii arteriale – macerat la rece (2 lingurite de frunze maruntite la 1 l de apa), pulbere din frunze (1-3 varfuri de cutit pe zi) sau macerat la rece (2 lingurite de frunze la o ceasca de apa. Se lasa 8 ore, se strecoara si se bea jumatate inainte de culcare si cealalta jumatate a doua zi dupa masa).
  3. Pentru tratarea tusei convulsive si spastice  – macerat la rece (3-4 lingurite de frunze la cana. Se lasa 7-8 ore, se beau 2-3 cani pe zi.) sau pulbere de frunze (cate 3 varfuri de cutit pe zi).
  4. Pentru tratarea bolilor de piept, hemoptiziei, arterosclerozei, hipertensiunii – vin de vasc preparat din 1 l de vin in care se pun 40 g de pulbere de vasc. Se lasa la macerat 5 zile, apoi se strecoara si se trage in sticle de culoare inchisa. Zilnic se ia cate un paharel de 100 ml.
  5. Pentru actiune hipotensiva, antispasmodica si in hemoragii menstruale – macerat din 30 g frunze si ramuri tinere maruntite la 1 l de apa rece. Se bea cate un paharel zilnic.
  6. Pentru tratarea hipertensiunii – pulbere de amestec de frunze de vasc, radacina de pir, flori de paducel. Cate un varf de cutit de 3 ori pe zi. S-a constatat ca cel mai valoros vasc este cel de pe mar, apoi de pe par, brad, mesteacan, trandafir, frasin.
  7. Pentru tratarea de sindroame epileptice, spasme, convulsii, petit mal, epilepsie de lunga durata la femei care sufera de metroragie si iritatii ale uterului, coee, epilepsie isteriforma, atetoza, sindroame vertiginoase persistente dupa crize de epilepsie care degenereaza in teama, nevralgie, sciatica si lombagie cu iradiere in soldul drept, arteroscleroza, vascolopatie cerebrala, hipertensiune cu albuminurie, reumatism cronic (gutos, cu dureri), nefrite cronice pe fond aterosclerotic, sindroame dureroase ale spatelui si cefei, ale genunchilor si coatelor, menoragie si metroragie, retentie placentara, tuse spastica cu zgomote de secretii bronhice, status asmatic, cancer – macerat din mladite proaspete in solutie hidroglicero-alcoolica 1DH. Se iau 20-50 de picaturi de 2-3 ori pe zi. Pentru tratarea altor boli, maceratul mladitelor de vasc se poate asocia cu alte macerate de la alte plante.

S-a constatat ca vascul actioneaza diferit asupra cancerului in functie de copacul de pe care este recoltat. De exemplu, vascul de ulm este mai activ asupra cancerului pulmonar, vascul plopului este activ in cazul cancerului vezical si al rinichilor, vascul pinului este activ in tumori superficiale.

Atenţie: dozele mari au indus convulsii la copii. Fructele sale nu trebuie să fie folosite pentru consumul intern, ci pot fi adăugate în unguente şi pentru a spăla rănile.

Frunzele, ramurile tinere si mai ales fructele de la exemplarele ce traiesc in special pe plop, salcie, tei, artar contin viscotoxina, substanta toxica ce actioneaza asupra organismului prin modificarea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, a temperaturii, prin tulburari nervoase cu paralizie si pierderea sensibilitatii.

A nu se confunda vascul (Viscul album) cu vascul de stejar (Loranthus europaeus). Primul are frunzele galbui, aproape sesile, persistente iarna fructe albe grupate cate 3, in timp ce al doilea are frunze verzi-inchis, petiolate, caduce iarna, fructe galbui, dispuse in mici ciorchini.”

(Universul plantelor – Constantin Parvu)

Vascul – Utilizări magice – Mituri si legende

Nu este nici iarbă, nici copac, este undeva dincolo de limitele de clasificare, dincolo de restricţii şi seamănă cu o constelaţie de stele suspendate în aer pe ramura unui copac, aşa cum este şi spiritul acestei plante. Aparţine timpului dintre amurg şi zori, sau intervalului dintre două anotimpuri – este o poartă de acces către altceva.

În Italia există o veche poveste a unei zâne extrem de frumoase care a apărut în faţa unui cavaler, cu imaginea unei semilune şi a Sfântului Graal la picioarele ei. În mâinile sale avea o crenguţă de vâsc. Ea i-a spus cavalerului că vâscul a fost cel care a ţinut-o veşnic tânără şi frumoasă.

Vâscul ar trebui tăiat în ziua de Sânzâiene, sau când luna are 6 zile. Druizii foloseau o seceră de aur să-l taie şi nu era permis ca planta să atingă solul. În mod tradiţional este agăţat în casă şi cei care trec pe sub el îşi dau câte un sărut ca simbol al păcii. Mănunchiuri de vâsc pot fi agăţate ca şi talismane protective. Mult timp a fost folosit împotriva trăsnetelor, bolilor, nenorocirilor de orice fel, incendiilor şi aşa mai departe.

Aşezat lângă uşa de la dormitor, oferă un somn odihnitor şi vise frumoase, aşa cum se întâmplă şi atunci când este pus sub pernă sau atârnat la capul patului. Sărută-ţi iubitul/iubita sub vâsc ca simbol al unei relatii de durată. Ars, vâscul alungă răul. Lemnul său este o alegere bună pentru baghete. Se utilizează în ritualuri pentru protecţie, dragoste, sănătate, exorcism, de fertilitate.

Ganduri si impresii pentru "Vascul – un mister al naturii remediu pentru diferite afectiuni":

  1. Jorjette C cristi
  2. Jorjette C articole copii
  3. Jorjette C ana

Care este gandul tau?