Sfintele Pasti sau Pastele – Datini stravechi, Traditii şi Superstiţii

Pentru ziua de Sfintele Pasti, Leonidas Bodnarescul în cartea sa „Datini de Pasti la români” (Cernăuţi, 1908) descrie o datină străveche practicată și azi de unii români:

În fiecare dimineața de Sfintele Pasti, toti cei din casă se spala pe rând pe fata cu apa pregatita astfel: intrun vas se pune o bucata de argint (linguriță, monedă etc.) și un ou rosu, peste care se toarnă apă proaspătă (prima apă). Acest vas trebuie pregătit înainte de a se folosi cu alte ocazii apa. După ce se dă cu apă pe față, se freacă cu oul pe obraji zicând: „Să fiu sănătos/ă şi obrazul să-mi fie roşu ca oul; toţi să mă dorească şi să mă aştepte, aşa cum sunt aşteptate ouăle roşii de Paşti; să fiu iubit/ă ca ouăle în zilele de Paşti”. După aceea se ia argintul în mână și dând cu el pe față se spune: „Să fiu mândru/ă şi curat/ă ca argintul”. În datinile vechi fetele mai adăugau:Să trec la joc din mână în mână ca şi banul; să fiu uşoară precum cojile de ouă, care trec plutind pe apă. În vasul respectiv în unele locuri se pune și busuioc. Se crede că cei care se spală cu acea apă, vor fi onorați precum e onorat busuiocul.

Aurel Candrea notează alte câteva credinţe populare de la Sfintele Pasti în cartea sa „Folklorul medical român comparat” (Editura Casa Şcoalelor, Anul 1944):

  • o credinţă foarte răspândită e aceea că-i vor asuda mâinile tot anul celui care va lua sare în mână, în ziua de Sfintele Pasti.
  • când vin flăcăii şi fetele mari, de Sfintele Pasti, de la biserică, să se uite în fântână, ca să fie ca apa de frumoşi tot anul.
  • petele roşii de pe obraz se vindecă cu un ou roşu de la Sfintele Pasti, care se poartă de câteva ori de la stânga la dreapta, împrejurul petei roşii.
  • fetele dorm cu oul roşu în sân, ca să fie frumoase ca oul roşu tot anul.

Alte obiceiuri, datini și superstitii de Sfintele Pasti

În noaptea de Înviere, fiecare credincios ce se întoarce acasă aduce cu el „Lumina”. În obiceiurile străbune cel ce intra în casă cu Lumânarea Învierii, se închina după ce trecea pragul, apoi afuma cu lumânarea toate grinzile, tocul de sus al usii, tocul geamului, în semnul crucii, pentru ca toată casa să fie păzită de rele tot anul.

Lumânarea Învierii se păstrează și pe parcusul anului se aprinde în caz de primejdie și de calamități naturale (tunete, trăsnete, grindină, inundații) sau pentru curățirea casei de epidemiile de boli.

În unele locuri se mai poartă ca să se ducă preparate la sfințit. Când familia stă la masă întâi se consumă din mâncarea sfințită de preot apoi din celelalte. Se spune că dacă de Sfintele Pasti, întâi mănânci pește, vei fi vioi tot anul ca peștele.

În familie se ciocnesc ouăle roșii, iar în tradiția din nordul Moldovei (Suceava și Botoșani) se consideră că cel a cărui ou nu se va strica, acela va trăi mai mult, iar cel a cărui ou se va sparge primul, acela va muri mai devreme. Întâi ciocnesc soții între ei, apoi copii cu părinții, și părinții cu celelalte rude/prieteni prezenți la masă. Obiceiul ciocnirii ouălelor de Sfintele Pasti este legat de convingerea că „toţi cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe lumea cealaltă”.

Gospodinele care vopsesc sau încondeiază ouălele, trebuie sa arunce sau sa ascundă rămășițele de la vopsitul ouălelor (unelte, materiale etc. numite roșelile) să nu le vadă nimeni în ziua de Sfintele Pasti.

În Moldova nu se concepe ca din sărbătoarea Sfintelor Pasti să lipsească Pasca. Este un preparat ce simbolizează mana cerească ce o primeau evreii în pustie pentru că este preparată din ou provenind de la pasăre, din brânză provenită din fructul animalului, din grâu crescut și rodit din pământ, toate fiind daruri oferite de Dumnezeu omului. Majoritatea gospodinelor pregătesc pasca în Sâmbăta Mare.

În Vâlcea, cei bătrâni sau mamele cu copii decedați, nu mănâncă nimic în ziua Sfintelor Pasti. Asta până nu împart ouă cu lumânări de sufletele celor adormiți.

Cea mai importantă și mai măreață datină de Sfintele Pasti este însăși vopsirea și încondeierea ouălelor. O tradiție românească veche căreia i se cunosc doar primele atestări dar nu și originea:

„Rolul pe care îl are învelişul pentru ou îl are cerul pentru univers şi după cum atârnă pe cer, în cerc, eterul, la fel membrana de coajă. În arta lui Brâncuşi, oul simbolizează o lume originară în care perfecţiunea e ascunsă în faţamarii simplităţi – poarta de intrare în împărăţia tainică a artei sale universale” (George Niţu,Elemente mitologice în creaţia populară românească, Editura Albatros, Bucureşti, 1988).

Superstitii legate de Sfintele Pasti

  1. În Mehedinți și Gorj, dar și în unele locuri din Moldova, oamenii aprind foc în Joia Mare, ca simbol al focului la care s-a încălzit Sfântul Apostol Petru când s-a lepădat de Mântuitorul. În unele zone cei adunați la foc istorisesc povestiri cu Mântuitorul și apoi sar peste foc ca vrăjitoarele și fermecătoarele să nu aibă nici o influență asupra lor.
  2. Se spune că porțile Raiului sunt deschise de la Înviere până la Înălțare (în unele zone se spune că doar 7 zile – până la Duminica Tomei) și că cine moare în această perioadă, sufletul lui merde direct în Rai, oricât de păcătos ar fi fost.
  3. În noapte de Înviere cerul se deschide și se poate auzi o voce care îl întreabă ce dorință are. Dacă respectivul cere de la Dumnezeu iertarea păcatelor sau altceva, dorința i se îndeplinește pe loc.
  4. Cel ce se naște în această zi, și mai ales când se trage clopotul întâia oară la biserică, acela va fi norocos toată viața.
  5. De la Pasti până la Sfântul Gheorghe, nu se coase, nu se țese.
  6. În ziua de Sfintele Pasti nu e bine să se plătească datorii nici să se dea ceva cu împrumut, căci se spune că tot anul va da și iar înapoi nu va mai primi.
  7. În ziua de Pasti nu se doarme. Se spune că dacă dormi vin demonii și îți iau pâinea dintre dinți și o vând diavolului și atunci nu vei avea noroc si va fi sărăcie în casă. În alte locuri se spune că cine doarme în ziua de Pasti va fi lenes mai tot anul.
  8. În seara de Înviere, înainte de a pleca din casă este bine să pui mâna pe un clește de fier sau pe mânerul ușii ca să fii sănătos și tare ca fierul.
  9. În ziua de Pasti când te scoli să pui mâna prima data pe o piatră, ca să fii tare ca piatra.
  10. Se păstrează un ou roșu până la Pastele de anul următor. Dacă vrei să afli dacă ești un om norocos, spargi oul și dacă este plin sau are viermi, atunci esti norocos, dar dacă este gol, atunci nu ești!
  11. Un ultim obicei, de Sfintele Pasti în unele locuri la noi în țară, după ce se vine de la Înviere, se taie cu sapa bucăți de pământ cu iarbă (simbolizând învierea, renașterea la o viață nouă, vitalitatea, bucuria și izbânda asupra morții și a puterilor întunericului). Brazda de iarbă se pune la fiecare din pragurile ușilor din casă, peste care calcă apoi fiecare membru al familiei, rostind: „Hristos a înviat!”

 

Ganduri si impresii pentru "Sfintele Pasti sau Pastele – Datini stravechi, Traditii şi Superstiţii":

  1. Jorjette C Adi
  2. Jorjette C braha leonard

Care este gandul tau?

 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.