Dislipidemia: Ce e de facut cand grasimile o iau razna?

Dislipidemia nu defineste o anumita boala, ci o serie de perturbari in metabolismul normal al grasimilor. Colesterolul si intr-o mica masura trigliceridele reprezinta, atunci cand valorile lor depasesc anumite limite, fractiunile lipidice ce joaca un rol major in aparitia problemelor cardiovasculare si implicat in mortalitatea prin astfel de boli. Va propunem sa invatati sa deslusiti „cartea de vizita” a grasimilor, sa aflati ce consecinte asupra organismului poate avea un asemenea dezechilibru, cum poate fi prevenit si combatut.

Dislipidemia: Ce e de facut cand grasimile o iau razna

Milioane si milioane de persoane prezinta tulburari ale metabolismului lipidic, 99% fiind in sensul cresterii (considerabile) a grasimilor in circulatia sangvina; termenul consacrat este cel de hiperlipidemie. Daca acest fenomen este oarecum justificat in caz de sarcina sau imediat dupa, cand femeia alapteaza, de cele mai multe ori are o componenta patologica (de pilda, poate aparea in diabet zaharat, mixedem, insuficienta renala cronica, alcoolism, icter, colestaza). În situatia aportului alimentar excesiv in grasimi, consecintele pe termen lung sunt: bolile cardiovasculare, obezitatea si, urmare a acesteia din urma, diabetul. Asocierea hiperlipidemie-obezitate-diabet este cunoscuta astazi ca o triada malefica pentru starea de sanatate.

Valoarea normala a lipidelor totale din sange este situata intre 500 si 800 mg/100 ml (5-8 g/l).

În ciuda numarului impresionant de indivizi ce au hiperlipidemii si a riscurilor asociate (la 100.000 de români, 630 mor anual din pricina bolilor cardiovasculare, ceea ce reprezinta un procent dublu fata de cel din restul statelor europene!), ele sunt descoperite in majoritate destul de tarziu fata de debut. Explicatia este simpla: excesul sangvin de grasimi nu doare, iar cum omul nu se duce la medic decat cand il supara ceva…! Ignorarea este cu atat mai regretabila cu cat diagnosticarea nu impune proceduri complicate. Este suficienta o analiza a sangelui ce cuprande dozarea lipidelor totale, a trigliceridelor si a celor doua categorii de colesterol (L.D.L. si H.D.L.), adica ceea ce se denumeste profilul lipidic. Stabilirea cauzei tulburarii ii revine insa medicului de familie sau unui specialist internist.

Hipolipidemiile (reducerea cantitativa importanta a grasimilor) sunt exceptional de rare si, in cele mai multe cazuri, nu au urmari clinice.

Hipercolesterolemiile – Cea mai frecventa perturbare a metabolismului grasimilor o reprezinta hipercolesterolemiile, definite drept sporiri semnificative ale colesterolului global din sange, peste 300 mg/100 ml.

Valoarea normala a colesterolului total este situata intre 150 si 220 mg/100 ml (1,5-2,2 g/l sau 3,5-5,2 mmol/l).

Colesterolul reprezinta o fractiune lipidica ce se combina cu o proteina. Formeaza astfel un complex lipoproteic care circula prin sange si care are tendinta de a se depune in vasele sangvine mari sau mijlocii (in special in arterele coronare ale inimii, in cele corneene, cerebrale, ale membrelor inferioare) ori in toate cele mici (arteriole), din intregul organism. Urmarea? Vasul se obtureaza progresiv pina la astuparea completa, situatie cand se produce, functie de localizare, infarctul miocardic, cerebral, pulmonar, al marilor artere din abdomen sau din membrele inferioare. O data declansat, viata bolnavului este in mare pericol, depinzind de precocatatea diagnosticului si tratamentului. Din fericire, marea majoritate a suferinzilor reusesc sa depaseasca cu bine faza supraacuta a accidentului si sa treaca in faza de convalescenta, apoi de recuperare. Totusi, sa nu uitam ca, in ciuda progreselor facute in medicina, infarctul constituie in continuare cea mai frecventa cauza de deces.

Revenind la excesul colesterolului sangvin, vom spune ca poate fi influentat de bogatia de lipide din alimentatie, de consumul energetic scazut, de greutatea corporala mare, de virsta, de sedentarism, de cantitatea de hormoni secuali (in special la femei) si de factorul genetic. Se cunosc doua tipuri de hipercolesterolemii:

  • Hipercolesterolemia familiala (transmisa genetic). Apare si la tineri si poate determina, chiar in cazul unei diete corecte si a unui tratament medicamentos adecvat, complicatii cardiovasculare grave. Este cea mai des intilnita forma de hipercolesterolemie si cea mai greu de tratat (se poate mentine un nivel cat de cat acceptabil al colesterolului in sange; niciodata insa nu in limitele normale).
  • Hipercolesterolemia cistigata (secundara). Este caracteristica adultilor trecuti de prima tinerete, fiind determinata de o alimentatie mult prea bogata in grasimi animale.

L.D.L. Si H.D.L.

Desi in mod curent colesterolul global este cel acuzat direct de accidentele cardiovasculare ale omului modern, problema trebuie un pic nuantata. Exista doua categorii ale acestui element, in functie de densitatea moleculara:

  • colesterolul cu densitate mica sau L.D.L. (low density lipoprotein), cunoscut mai ales sub denumirea de „colesterol rau”, responsabil in principal de problemele de sanatate. Reprezinta cam 4/5 din totalul colesterolului sangvin. Valorile normale ale L.D.L. sunt cuprinse intre 90 si 220 mg/100 ml.
  • colesterolul cu densitate mare sau H.D.L. (high density lipoprotein), cunoscut mai ales sub denumirea de „colesterol bun”. Reprezinta doar 1/5 din colesterolul sangvin. Valorile normale ale H.D.L. sunt cuprinse intre 30 si 85 mg/100 ml.

Ingrasarea este o cauza sigura de scadere a concentratiei de „colesterol bun” din sange si de crestere, in compensatie, a celui „rau”. Cu timpul, obezitatea se complica si cu diabetul zaharat. Activitatea fizica sustinuta previne o acumulare de trigliceride si de colesterol in sange si in tesutul adipos, ajutind totodata metabolismul muscular, care consuma o mare parte din L.D.L., conservind in schimb H.D.L. O alimentatie bogata in grasimi saturate si in special in colesterol, asa cum este cea bazata pe consumul crescut de carne de porc, vita, miel si oaie, de creier, de lapte integral, de brinza grasa, smintina, unt si oua, contribuie la formarea unor depuneri grase (denumite placi de aterom) in vasele sangvine. Atentie! Asemenea fenomene incep chiar de la virste foarte tinere (dupa trei-patru ani) si se continua in tot restul vietii.

Cea mai mare parte din L.D.L. este adus in organism o data cu hrana si doar o mai mica parte este suntetizata in ficat; in cazul H.D.L., lucrurile se petrec exact invers.

Alte tipuri de dislipidemii

Excesul de trigliceride. Aceste elemente prezente in sange apar din transformarea zaharului de catre ficat. Fractiunea trigliceridelor din lipide, daca depaseste o anumita cantitate, poate fi responsabila atat de formarea de placi de aterom in vasele sangvine, de ingrosarea si sclerozarea peretilor arterelor, cat si de pancreatata cronica, de depozitele subcutanate de lipide la pleoape, in cornee, pe genunchi sau in palme. Excesul se intilneste mai ales in cazul unui consum abuziv de dulciuri si alcool, precum si la marii fumatori, la obezi, diabetici. |n cazul anumitor femei, pilulele anticonceptionale joaca, de asemenea, un rol negativ. |n fine, dereglari pot aparea si la persoanele cu un istoric familial in acest sens. Valoarea normala a trigliceridelor este situata intre 50 si 150 mg/100 ml (0,55-1,70 mmol/l) la barbati, iar la femei intre 50 si 130 mg/100 ml (0,55-1,48 mmol/l).

Sindromul X metabolic. Este o forma particulara de dislipidemie, descoperita relativ recent si caracterizata prin lipsa de efect a insulinei asupra metabolismului glucidic. Are consecinte imediate: hiperglicemie, H.D.L. scazut, hipertrigliceridemie, obezitate, diabet de tip II (noninsulinodependent).

Dislipidemia – Dietoterapie si stil de viata

Tratamentul trebuie inceput pe cat posibil mai din vreme si continuat de regula toata viata. Consta in primul rand in modificarea modului de alimentatie, in crearea unei noi atatudini fata de propria existenta. Iata cateva reguli in ce priveste dieta:

  • Carnea de porc, vita, oaie, de pasare de ferma si produsele aferente, ouale, laptele integral si alte lactate, untura, seul etc. se vor inlocui, cel putin in proportie de 50%, cu o serie de grasimi nesaturate de origine vegetala: ulei de floarea-soarelui, de masline, de soia, de porumb, semipreparate din soia. Grasimile animale trebuie sa ocupe mai putin de 20% din ratia calorica zilnica.
  • Glucidele rafinate (zahar, ciocolata, prajituri etc.) se vor savura ocazional.
  • Se va reduce moderat ratia calorica zilnica la persoanele cu greutate normala si mai sever la cele obeze.
  • Un aport sporit de acizi grasi polinesaturati omega-3 si omega-6, care se gasesc din abundenta in uleiul de peste si cel de floarea-soarelui, care scad semnificativ L.D.L. si doar foarte putin H.D.L.
  • Se va consuma in cantitate moderata margarina, deoarece, fiind bogata in acizi grasi mononesaturati, creste mult L.D.L. si scade usor H.D.L.
  • Se vor consuma cu precadere cateva alimente: peste slab (stiuca, salau, ton, hering), cereale, legume si fructe proaspete, preparate din soia, lapte degresat, piine integrala, carne de pui, de curcan (pasari crescute in gospodariile de la tara), de vitel, de vinat.

Concomitent cu regimul alimentar, trebuie aduse modificari si modului de viata:

  • Se va renunta la sedentarism. Se va face minimum o jumatate de ora de miscare zilnic: plimbari in aer liber, mers vioi (trei-patru kilometri o data) si, daca nu exista contraindicatii, chiar jogging sau un alt sport lejer (inot, ping-pong etc.). Nu trebuie neglijate nici exercatiile zilnice de gimnastica, dimineata si seara.
  • Se va reduce alcoolul la maximum un pahar de vin rosu pe zi si se va exclude tutunul.

Dislipidemia – Preparate fitoterapice

Tratamentul naturist este capabil sa ajute mijloacele terapeutice alopate. Fitoterapia este bine reprezentata in acest tip de boli metabolice.

În acest scop se poate recurge la preparatele din plante AyurSlim, Biomed 4, Normoponderol sau la mai recentul Viaredin (un extract complex din mai multe vegetale, principala fiind Garcinia hanburyi).

Dintre ceaiurile hipolipemiante amintim: Silufit, Herbasib, ceaiul pentru slabit Daphne, ceaiul din alga Fucus, ceaiul rusesc. Mai puteti face infuzii din urmatoarele plante:

  • Infuzie de anghinare. La doua lingurite de planta uscata, maruntita, puneti o cana cu apa clocotita. Infuzati 10-15 minute, apoi strecurati. Beti ceaiul in trei reprize, inaintea meselor principale.
  • Infuzie de mesteacan. La o cana cu apa clocotita puneti doua linguri de frunze uscate si maruntite. În cursul racirii, adaugati un virf de cutit de bicarbonat de sodiu. Beti treptat in cursul unei zile.
  • Infuzie de patlagina. Infuzati 10 minute doua lingurite de pulbere de frunze in 200 ml apa clocotita. Strecurati. Beti doua-trei cani pe zi.

Sunt grasimile doar daunatoare?

Un raspuns afirmativ la aceasta intrebare ar fi gresit, pentru ca atat grasimile totale cat si colesterolul (cel putin o parte) sunt necesare pentru functionarea normala a organismului si in special a metabolismului. Fara colesterol formarea acizilor biliari si a bilei, producerea de hormoni corticosuprarenali, secuali (masculini si feminini), a vitaminei D si a invelisurilor structurilor celulare nobile (din creier, maduva spinarii si nervii periferici) nu ar fi posibila. De altfel, viata depinde de el, deoarece transporta in organism cea mai mare parte din grasimile rezultate din procesul normal de digestie. Principalii carausi ai grasimilor sunt de fapt chiar moleculele de colesterol L.D.L. În schimb, H.D.L. curata corpul de excesul de L.D.L., restabilind echilibrul metabolic din sange; este un fel de gunoier al arterelor, ferandu-le de ateromatoza si implicat de ateroscleroza (alterarea peretelui vasului sangvin, cu pierderea elasticatatii lui).

Dislipidemia – Medicatia hipolipemianta

În cazurile in care, chiar dupa doua-trei luni de la modificarea stilului de viata si a alimentatiei, valorile trigliceridelor si colesterolului nu revin la normalul admis pentru virsta pacientului, se recurge la unele produse farmaceutice, asa-numite hipolipemiante. Rezultate bune se obtin cu Lipanthyl (una-trei capsule a cate 100 mg/zi) si cu Sitosterol (10-15 g/zi), dar cele mai evidente efecte le au medicamentele din familia statinelor, de tipul Simvastatin (similarul autohton este Mivastin), Pravastin, Lovastatin, Atorvastatin, toate in doze care variaza intre 10 si 40 mg/zi.

Desi actiunea hipocolesterolemianta a acestei ultime categorii de medicamente este spectaculoasa (se reduce sunteza de colesterol in organism si creste cu 40% eliminarea celui adus o data cu alimentele, se scade cu 60% riscul de atac de cord, cu 17-30% a pericolului de accident vascular cerebral si cu 30% de deces) au totusi cateva inconveniente:

  • necesita administrare indelungata;
  • pretul este mare, chiar prohibitiv pentru anumite categorii de suferinzi;
  • pot afecta, cu timpul, functiile hepatica si musculara.

Ganduri si impresii pentru "Dislipidemia: Ce e de facut cand grasimile o iau razna?":

  1. Jorjette C olaru
    1. Jorjette C Gagiu Mirela

Care este gandul tau?