Tratamente naturale pentru un stomac lenes

Afecţiunile tractului gastrointestinal sunt provocate de excesele alimentare sau de starea de letargie , de inerţie ce urmează agitaţiei dinaintea meselor bogate. Starea de letargie se răsfrânge asupra planului fizic, inducând sindromul de stomac lenes, stomac din care alimentele sunt lent evacuate. Datorită stazei gastrice, stomacul se destinde provocând de cele mai multe ori dureri, stare de disconfort, greturi şi chiar vărsături. Terapiile complementare tratează aceste afecţiuni cu ierburi, muguri sau tincturi din plante medicinale.

Fitoterapia segmentului gastrointestinal foloseşte pentru stomac lenes plante şi produse farmaceutice cu acţiune asupra glandelor din intestin, asupra mucoaselor, florei microbiene, a sintezei enzimatice şi resorbţiei substanţelor nutritive.

În cazul lipsei sau concentraţiei reduse de acid clorhidric în sucul gastric sunt folosite specii de plante medicinale cu conţinut ridicat în substanţe amare. Lipsa unui mediu acid favorizează însă dezvoltarea şi înmulţirea microbilor. În astfel de cazuri se recomandă asocierea plantelor amare cu plante care conţin uleiuri esenţiale cu acţiune bacteriostatică sau bactericidă. Sunt des utilizate amestecurile de plante care acţionează asupra celulelor glandulare ale tubului digestiv, asupra sistemului hepato-biliar şi pancreatic.

patlagina pentru stomac lenes

Datorită acţiunii emoliente şi cicatrizante, pătlagina este utilizată atât în vindecarea rănilor cât şi pentru tratarea bolilor de stomac.

Greaţa şi vărsăturile în aceste perioade sunt simptome care pot fi provocate de emoţii puternice, mirosuri dezagreabile, excese alimentare sau consum exagerat de alcool sau tutun.

Tratamentul fitoterapeutic recomandă plante cu proprietăţi calmante şi antiemetice. Infuziile şi decocturile se beau reci, încet, înghiţitură cu înghiţitură şi neîndulcite.

Plante medicinale pentru calmarea varsaturilor – stomac lenes

Menta, roiniţa – au efecte favorabile în calmarea vărsăturilor, se folosesc 1-2 linguriţe de frunze la o cană cu apă şi se beau 1-2 căni de infuzie pe zi.

Tinctura de valeriană – are acţiune sedativă asupra sistemului nervos vegetativ; este indicat în vărsăturile provocate de emoţiile foarte puternice.

Plante în afecţiunile dispeptice

Sovârful – infuzie din 3 linguri de plantă la o cană cu apă; se beau 2 -3 linguri de infuzie înaintea meselor.

Schinelul – infuzie dintr-o lingură de plantă la o cană cu apă, se bea un sfert de cană cu o jumătate de oră înainte de masă, neîndulcită; este indicat în sindroame dispeptice, anaciditate, hipoaciditate, insuficienţă hepato-biliară şi insuficienţă secretorie pancreatică.

Sunătoarea – sub formă de extract uleios, tinctură sau ceai, este recomandată în ameliorarea gastritelor, ulcerului gastric şi duodenal, are acţiune antiinflamatoare, antiseptică, astringentă şi cicatrizantă. De asemenea înlătură bacteriile.

Pătlagina – datorită acţiunii amoliente, cicatrizante şi de oprire a înmulţirii bacteriilor, este indicată în ulcerul gastric şi duodenal, sub formă de pulbere, câte o jumătate de linguriţă, de 2-3 ori pe zi, sau infuzie din două linguri de frunze la o cană cu apă, se ia câte o înghiţitură la 2-3 ore.

Plante pentru dureri de burta

Sindromul dureros abdominal, cu colici intermitente, poate fi cauzat de contracţii gastrice sau intestinale spasmodice ale unui organ abdominal. Afecţiunea beneficiază de tratament cu rizomi de obligeană – decoct sau macerat la rece, preparat dintr-o linguriţă de rizomi la o cană cu apă. Toată cantitatea se bea în cursul unei zile, în mai multe reprize.

Tinctura de obligeană se prepară din 20 de rizomi, maceraţi în 100 ml de apă, timp de 8 zile; se iau câte 20 de picături, de 2-3 ori pe zi, în puţin ceai.

Pentru calmarea durerilor abdominale se prepară o infuzie din 1-2 linguriţe din următorul amestec: frunze de roiniţă – 25g; flori de sulfină – 5g; flori de mentă – 25g; flori de coada şoricelului – 25g; rizomi de obligeană – 10g; rădăcini de valeriană – 10g. Plantele se amestecă, se prepară ceai cu câte 1-2 linguriţe din amestec şi se beau câte 2 căni pe zi, după mese.

Gemoterapia foloseşte mugurii de merişor, pentru acţiunea reglatoare asupra funcţiei colonului, stimulantă asupra colonului hipoton, cu tendinţă de stază, şi relaxantă asupra colonului spastic – în doze de câte 50 de picături dimineaţa.

Ganduri si impresii pentru "Tratamente naturale pentru un stomac lenes":

  1. Jorjette C Radu

Care este gandul tau?