De Anul Nou – Traditii, obiceiuri si superstitii la romani

In mitologie si basm, timpul are alte valori decat in viata reala. Asa se face ca anul mitic dureaza 3 zile, iar protagonistul basmului creste intr-o zi cat altii intr-un an. Anul Nou este un personaj mitic: cel nou “vine”, iar cel vechi e ingropat in dangat de clopote, uneori sub infatisarea unui cap de bou sau de cal.

Pe langa Craciun, Anul Nou este momentul in care se deschid cerurile, iar intre Dumnezeu si oameni se creeaza o legatura spirituala. Animalele (boii) vorbesc unele cu celelalte si prezic soarta stapanului lor in noul an.

Noaptea spre 1 ianuarie si prima zi a Anului Nou constituie timpul cel mai potrivit pentru a influenta din punct de vedere magic evenimentele viitoare. De aceea, este indicat ca in noaptea dintre ani sa iti pui o intentie  clara in ceea ce priveste anul care e la un pas distanta.

Traditii si obiceiuri de Anul Nou

Anumite rituri sunt menite sa aduca noroc in plan individual, altele sa aduca noroc unei comunitati, altele sunt menite sa prezica schimbarea vremii. Printre riturile de Anul Nou se numara: mersul cu Plugusorul, cu Semanatul, cu Sorcova, cu Vasilica, cu Turca (Borita), cu Ursul, cu cerbul, cu calul, cu steaua sau cu jocul Irozilor. Actorii acestor traditii si obiceiuri de Anul Nou sunt copii mici, tineri sau adulti. Ei rostesc urari de bine si creeaza o atmosfera optimista, ceea ce reprezinta un semn bun pentru intreg anul care incepe. Aceste urari sunt cele mai placute si apreciate mesaje de Anul Nou!

Pentru urarile lor, colindatorii primesc bani, colaci, carnati, carne de porc, bautura, etc. Cu acestea ospateaza a doua zi intreaga comunitate. Se mananca mult si se bea, mai ales vin rosu pentru ca mancarea si bautura sa nu lipseasca de pe masa oamenilor tot anul. De asemenea, se fac daruri.

Plugusorul

La 1 ianuarie, cete de feciori merg din casa in casa cu un plug impodobit si tras de 2 boi. Ei recita o poezie si pocnesc din cand in cand din bici, bat doba si trag de buhai. Poezia cu acelasi nume povesteste cu umor toate etapele cultivarii graului: aratul, semanatul, seceratul, treieratul, macinatul pana la coacerea painii si se termina cu urari de bine pentru gazde in noul an. Protagonistul acestei poezii este uneori imaparatul Traian, despre care se spune ca ar fi introdus agricultura in Dacia.

Ca rasplata, uratorii primesc daruri sub forma de produse naturale sau bani.

Alte denumiri ale acestui obicei: Plugul Mare, Pluguletul, Cu buhaiul, Cu doba, etc.

Cu Semanatul

In Moldova, Dobrogea de Nord ca si in partea de est a Munteniei, copiii sau tinerii merg, la 1 ianuarie, din casa in casa si seamana grau, porumb sau boabe de orez. Ei ureaza locuitorilor si campurilor sanatate si fertilitate in noul an. Primesc fructe, covrigi sau bani in dar.

Cu Ursul de Anul Nou

Din cauza puterii si a sexualitatii sale, respectiv a fecunditatii lui, ursul are insusiri vindecatoare, magice.

In ziua Anului Nou, in Moldova, un urs imblanzit sau un barbat cu o masca de urs merge din casa in casa si aduce gazdei sale noroc, sanatate si fecunditate. Astfel el apare ca o ramasita a cultului ursului cunoscut in Siberia, in Orientul Indepartat, dar si in anumite regiuni ale Europei. Unii cercetatori sunt de parere ca isusi Zalmoxe, zeul getilor, trebuie sa fi fost la origine un zeu al ursilor.

Vasilica

Denumirea ei deriva de la numele de Vasile. Asa se numeste urmatorul obicei:

  • un grup de flacai merge din casa in casa, insotit de muzicanti, in ajunul sau in dimineata zilei de 1 ianuarie (Sfantul Vasile), in unele localitati intre 1 si 8 ianuarie. Pe o tava poarta un cap de porc impodobit cu cercei, margele (din monede) si panglici sau dintr-o papusa impodobita la fel. Feciorii canta un cantec in care porcul sau scroafa raspunde la intrebarea pusa de Dumnezeu, de Sfantul Ioan Botezatorul, de Maica Domnului sau pur si simplu de gazda casei: cu ce a fost hranit de e atat de gras si de frumos. El a fost hranit cu jir si cu ghinda si adapat cu apa rece. Romanii, tiganii, muzicantii, macelarii si bucatarii, precum si copiii infometati l-au urmarit si injunghiat. Romanii au luat slania, boierii muschiul, iar tiganilor le-a ramas doar capul, pe care l-au impodobit si l-au adus pentru a face urari gazdei si a primi daruri (paine, carne, bani) cum fac si colidatorii.

Acest obicei poate fi intalnit doar la sud de Carpati (Oltenia, Muntenia, Dobrogea). Actorii sunt aproape exclusiv tigani, ceea ce vorbeste despre nasterea obiceiului in mediul tiganesc. Functia sa este aidoma celei a colindelor, de a aduce noroc si prosperitate in noul an.

Borita, Brezaia sau Turca

Aceasta este o masca de animal, care ii insoteste pe flacaii satului la colindatul din casa in casa si la dansul satesc la Craciun, la Anul Nou si la Boboteaza. Ea este bogat impodobita si purtata de un barbat imbracat in haine rele, la recuzita caruia se adauga un supradimensionat falus din lemn. Acest om nu rosteste nici un cuvant si nu este subordonat nici cetei de flacai, nici bisericii. Borita, Brezaia sau Turca sunt o aparitie mitologica misterioasa, poate un demon sau un zeu al padurii de brazi, mostenit probabil de la geto-daci.

Uneori e vorba de o masca de cerb. Legenda spune ca cerbul, de mandru ce era, n-a acceptat sa intre in arca lui Noe, pentru a fi salvat de la inec, deoarece era convins ca poate inota timp de 40 de zile, cat avea sa dureze potopul. El s-a inselat, nepunand in calcul si noptile, si a ramas cunoscuta doar masca lui.

Sorcova

Aceasta este denumirea unei crengute de mar. Aceasta se taie la 30 noiembrie (de Sfantul Andrei) si se pune intr-un ulcior cu apa sa ifloreasca la sfarsitul lui decembrie. De la o vreme, locul crengutei inflorite e luat de o crenguta oarecare, impodobita cu panglici si ornamente de hartie. Aceeasi denumire are si ritualul la care e intrebuintata crenguta. In ajunul, in noaptea sau in prima zi a Anului Nou, prescolarii si scolarii din clasele mici isi viziteaza vecinii si rudele, atingandu-le cu crenguta inflorita, respectiv impodobita si rostind o poezie prin care le ureaza sanatate si noroc in noul an.

Obiceiul e caracteristic pentru regiunea situata intre Carpati si Dunare, dar e cunoscut si bulgarilor. Un obicei asemanator practicau si romanii.

Cu Caiutii

Un video din satul in care am copilarit:

Superstitii de Anul Nou

Pomii sunt amenintati ca vor fi taiati daca nu vor rodi in noul an.

Deoarece comorile ingropate arunca flacari in noaptea dintre ani, barbatii stau de paza sa vada unde se gaseste vreo comoara.

In noaptea dintre ani, fetele incearca sa afle daca se vor casatori in noul an si cu cine. Se joaca diferite jocuri pentru a afla cum va fi vremea si cine va muri in noul an.

Intre Craciun si Boboteaza sufletele mortilor ies din morminte si umbla primprejur, iar daca nu se vor intoarce dupa 12 zile in morminte, ele sunt alungate.

Sursa foto

Care este gandul tau?