Test psihocinetic

Se întemeiază pe principiul tragerii la Loto, dar subiectul testat trebuie să influenţeze zarurile în aşa fel încât ele să cadă pe cifra anunţată. Pentru a preveni orice fel de parazitare în obţinerea rezultatelor, D. J. West a enunţat în al său Guide des tests parapsychologiques, tradus de Robert Amadou, un anumit număr de reguli reproduse în cele ce urmează:

1. numărul de zaruri nu trebuie să depăşească perechea;

2. ele vor fi de culori diferite, astfel încât să se poată nota separat cifra care a ieşit pe fiecare dintre ele;

3. În cursul unei serii de experienţe se vor utiliza mereu aceleaşi zaruri;

4. se vor alege zaruri din material plastic, datorită omogenităţii masei lor; este bine ca ele să nu aibă defecte, ceea ce le-ar modifica simetria;

5. la fiecare 24 de aruncări, se va determina o faţă de dat nouă;

6. pentru fiecare dintre feţele de aruncat, se vor arunca zarurile de acelaşi număr de ori;

7. pentru a alege faţa cu care se aruncă zarul se va proceda conform unei ordini aleatorii după principiul pătratului latin, dar fiecare număr va trebui să figureze o singură dată în fiecare rând şi în fiecare coloană; de exemplu: 642 153165 234431 526213 645356 412524 3618.

Acest fel de experienţă necesită prezenţa a cel puţin trei persoane; numai prima trebuie să ia cunoştinţă de pătratul latin pe care l-a ales, a doua să arunce zarurile, iar a treia să noteze rezultatele. Chiar dacă se recurge la lansarea mecanică, aceea care exclude telepatia între prima persoană şi a doua, este, totuşi, imposibil să se evite interferenţele legate de clarviziune şi precogniţie, fiindcă subiectul căruia i se va măsura forţa PK trebuie să se concentreze asupra punctului care trebuie să iasă prin psihocineză.

De altfel, în cazul în care frauda este absolut imposibilă, ne dăm seama că, dacă rezultatele obţinute depăşesc într-un prim moment, media probabilă, procentajul de “reuşite” tinde să-l ajungă pe cel prevăzut de legea numerelor mari pe măsură ce se desfăşoară experienţa. Este ceea ce Rhine a numit efectul de declin.

Abaterile faţă de media probabilă, fiind întotdeauna din cele mai mici, anumiţi parapsihologi experimentatori au dedus că aceste scoruri slabe, deci puţin semnificative, erau imputabile materialului folosit: ţinând seama de masa lor volumică, de forţele gravitaţionale care se exercită asupra lor, de atmosfera terestră, zarurile ar fi întotdeauna improprii să “capteze” forţa PK.

De aceea au fost inventate tot felul de aparate care să faciliteze emergenţa şi măsurarea psihocineziei. Dacă Rene Dufour, doctor în ştiinţe şi membru al IMI, reia de la Rhine principiul zarurilor, aparatul său este alcătuit dintr-o cuvă umplută cu un lichid a cărui densitate este uşor inferioară celei a zarurilor: căderea acestora este amortizată, ceea ce necesită o forţă mai mică pentru a face să devieze traiectoria lor obişnuită.

Aparatele lui G. Chevalier au la bază acelaşi principiu, dar ele permit o interpretare simplificată a observaţiilor: un zar cu şase feţe dă o şansă din şase pentru fiecare aruncare; dacă se repetă de mii de ori aruncarea, se ajunge la calcule complicate; dacă se adoptă sistemul binar de faţă sau revers (cap sau pajură), rezultatele apar foarte repede. Unul dintre aparatele lui Chevalier constă în a face să cadă picături de apă sau de ulei pe un cuţit; după o convenţie stabilită în prealabil şi după câteva încercări “în alb” (care permit o reglare cât mai precisă a aparatului), subiectul trebuie să facă să devieze, numai prin forţa spiritului său, picăturile fie la stânga, fie la dreapta; se măsoară cantitatea de lichid adunat în fiecare din cuvele care se găsesc de o parte şi de alta a cuţitului şi se stabileşte “cota psihocinetică” a subiectului.

Bineînţeles că trebuie vegheat la buna stabilitate a podelei pe care se află aceste aparate. Cea mai mică vibraţie, cea mai mică înclinaţie face să varieze rezultatele… Totuşi, în ciuda punerii la punct a unui aparat cu bile de oţel de 794/1000 de milimetri diametru (în cădere într-o baie de ulei de parafină) şi crearea, de către Rene Hardy, a unui dispozitiv care utilizează un flux de electroni, a fost imposibil să se facă dovada, după cum recunoaşte Robert Tocquet însuşi, unor rezultate pozitive în favoarea forţei PK.

Articol etichetat cu:, , ,

Ganduri si impresii pentru "Test psihocinetic":

  1. Bogdan Cristescu Strategic

Care este gandul tau?