Subteranul oraş al morţii

Jean-Yves Empereur

În anul 1997, construcţia podului ce trebuia să lege partea de vest a portului Alexandria cu şoseaua spre Cairo a fost oprită la Gabbaru, un cartier al oraşului, deoarece în timpul săpăturilor a fost descoperită una din intrările în legendarul „oraş al morţii”.

Sub Alexandria, ce palpita de viaţă, cu parcuri şi grădini, se află o necropolă cercetată până-n prezent în mică parte, în ea pătrunzând Ahmed Abdul Fartah, director general al muzeelor şi al locurilor arheologice din regiune, şi Jean-Yves Empereur, arheolog francez, ce lucrează de peste 20 de ani în oraş, care a condus şi săpăturile submarine pentru descoperirea Farului de la Alexandria.

alexandria-city-of-death-Jean-Yves-EmpereurÎn acest veritabil „oraş al morţii” au fost descoperite peste 150 de „loculi”, dispuse pe şapte etaje – aceste „loculi” fiind nişte cămăruţe de mici dimensiuni executate într-un perete continuu – în care se află oseminte şi vase cu cenuşa celor ce au dorit să fie arşi… Din stilul zecilor de picturi şi din descifrarea scrierilor de pe pereţi s-a putut stabili că această misterioasă construcţie subterană a început în epoca ptolemeică, prin secolele III – II i.Ch., dar îngroparea morţilor a continuat până-n secolele V-VI ale erei noastre.

„În subteran spectacolul este fantastic”, declară Jean-Yves Empereur. Aici au fost descoperite sute de lămpi, amfore, castroane şi mobilier funerar. Coridoare strâmte, unele de numai 40-50 centimetri în lăţime duc la alte şi alte camere ale morţii, unele scobite în stâncă. În cea mai misterioasă sală, numită de arheologi „Indiana Jones”, se poate ajunge printr-un orificiu de 30 de centimetri în diametru. Se pare că aici, în adâncuri, viaţa era organizată ca la suprafaţă, căci a fost găsită o sală de mese unde aveau loc praznice pentru cei îngropaţi şi ritualuri de pomenire. Au mai fost descoperite canalizări pentru apă, executate din ceramică, precum şi două cisterne de colectare a ei.

Oraşul morţii este de fapt un veritabil labirint, căci reţeaua de morminte continuă şi sub pânza de apă freatică, fapt ce a făcut ca jefuitorii de morminte – care au lăsat urme şi aici, ca şi în piramide sau în mormintele din Valea Regilor – să nu poată cobori atât de jos. Mărimea misteriosului oraş subteran necesită un timp foarte îndelungat pentru desăvârşirea cercetărilor.

Articol etichetat cu:

Ganduri si impresii pentru "Subteranul oraş al morţii":

  1. Jorjette C Maria

Care este gandul tau?