Stejarul tratează infecţiile vaginale şi tuberculoza

Stejarul (Quercus alba sau robur) – cunoscut şi sub numele de scoarţa lui Tanner sau Stejarul alb, un copac druid sfânt, a fost rege peste copaci într-o dumbravă. Coaja de stejar este astringentă şi antiseptică. Scoarţa de stejar oferă tanin, motiv pentru care este folosită pentru tratarea tuberculozei.

Stejarul in medicina romaneasca

Stejarul alb (Quercus alba) este cel mai indicat pentru uzul intern. Se infuzează scoarţa internă sau frunzele tinere culese înainte de Sânzâiene, pentru spălături şi clisme. De asemenea se administrează în cazurile de probleme rectale interne, hemoroizi, leucoree, tulburări ale ciclului menstrual şi urinare sângeroasă. Extern se aplică cataplasme pentru a micşora venele varicoase. Ceaiul scade febra, tratează diareea şi este folosit pentru spălarea rănilor. Până la 3 ceşti pe zi pot fi consumate în condiţii de siguranţă. Ca şi gargară, tratează rănile bucale şi din gât. Fiind un bun astringent, opreşte hemoragiile interne.

Stejarul negru (Quercus tinctoria) şi stejarul roşu (Quercus rubra) pot fi folosiţi extern. Quercus robur poate fi utilizat atât intern cât şi extern.

Frunzele de stejar (culese înainte de Sânzâiene – 24 iunie) sunt pregătite pentru spălături pentru a trata infecţiile vaginale – se pune o lingură de frunze într-un litru de apă fiartă şi se lasă timp de 30 de minute.

Un ceai de muguri de stejar este un tonic excelent pentru ficat – se pun 2 linguriţe la o cană de apă fiartă şi se lasa să se infuzeze 20 de minute. Scoarţa se fierbe pentru unguente utile în caz de hemoroizi.

Bioterapie

Scoarta si ghindele au utilizari terapeutice. Principiile active actioneaza hemostatic, antiseptic, antidiareic, astringent, cicatrizant, dezinfectant. Este recomandat in gastrite, ulcer, diaree, enterite, melene, hemoroizi, rinofaringita, faringita, gingivita, stomatita, leucoree, metrita, degeraturi, rosaturi de pantof, arsuri, rani, contra transpiratiei picioarelor.

Părţi folosite de la stejar

-coaja interioară şi frunze tinere. Pentru frunze se folosesc 2 linguriţe la o cană de apă şi se infuzează 20 de minute, pentru scoarţă se utilizează o lingură pentru o cană şi se fierbe la foc mic timp de 20 de minute.

Scoarţa (Cortex Quercus) se recolteaza în special în lunile martie-aprilie. Se desprinde numai scoarţa netedă a ramurilor de 3-5 ani, cu grosimea de până la 10 cm şi se usucă la căldura soarelui. În caz de ploaie se adăposteşte într-un loc uscate. Uscarea artificiala se face la 40-50° C.

Stejarul in alimentatie

Pana nu demult, in unele zone, ghindele au fost utilizate la prepararea uni surogat de cafea. Din ghindele uscate si macinate, se obtine o faina care, in amestec cu faina de cereale, poate fi folosita in panificatie.

Utilizări magice: stejarul este un copac al soarelui. Druizii nu sărbătoreau dacă nu erau în prezenţa unui stejar, tisa, frasin, sau a altui copac sacru. Stejarul simbolizează abundenţă, fertilitate, longevitate, protecţie, precum şi capacitatea de a rezista iluminării conştiinţei spirituale în timp ce restul este adânc înrădăcinat în material. Toate părţile copacului sunt obiecte puternice de protecţie, care aduc vindecare. Baghetele magice se fac şi din lemn de stejar. Ghindele aduc fertilitate şi abundenţă – cele culese pe timp de noapte deţin cele mai mari puteri de fertilitate. Se poartă o ghindă pentru noroc. Druizii şi preotesele ascultau foşnetul frunzelor de stejar pentru mesajele divinatorii. Frunzele de stejar arse purifică atmosfera.

Ghindele atrag bani, iar lemnul se arde pentru sănătate, energie, forţă, putere, protecţie, apărare, bani şi afaceri.

Articol etichetat cu:, , ,

Care este gandul tau?