Shishi – Leii vietii sau ai mortii – Al sase-lea mileniu – Anul jubileului

Ce urmeaza este o prezentare a unor concepte precum: Shishi (a sasea in ebraica), Jubileu (sarbatoarea cinzecimii), Calendarul evreiesc, Leii in mitologia asiatica sau Geneza lumii. Evreii m-au starnit, crestinii au pus paie pe foc, asiaticii m-au impresionat, iar in final concluzia e urmata de multe intrebari, unele chiar retorice!

„Nimeni nu este în măsură , dacă nu cunoaşte cu adevărat trăirea individuală, să convingă pe altul că ea există. Doar cuvântul – oricât de bine intenţionat ar fi el – nu va convinge niciodată pe nimeni.”
C.G.Jung

Pornesc acest editorial cu cateva afirmatii, pentru a puncta mai exact ce anume va voi impartasi detaliat in cele ce urmeaza:

  • Evreii iau foarte in serios Geneza, iar pentru ei totul functioneaza in cicluri de 7.
  • Potrivit Genezei crestine, Dumnezeu a creat lumea in 6 zile, a saptea zi nu a muncit, s-a odihnit.
  • Calendarul evreiesc ne pozitioneaza anul 2018 in anul 5778 de cand numara ei.
  • Perioada dintre anii 5000-6000 evreii o numesc Shishi (al 6 lea mileniu).
  • In culturile indo-asiatice (China, Japonia, India) exista un animal mitologic numit Shishi (chiar doi, 2 lei).

De ce suntem in anul 5778?

Evreii numara anii de cand a facut Dumnezeu lumea si pana azi, potrivit scrierilor/documentelor vechi/sacre unde se specifica asta: Talmud si Kabbalah.

Anii evreiesti se numara in cicluri de cate 7, unde mereu al saptelea este considerat anul de odihnita (Șmita in ebraica). La fiecare sfarsit de 7 ani x 7 ori, adica in perioada anului 49 spre 50, se considera a fi anul jubileu, anul agricol, anul bucuriei, anul in care se culeg roadele.

Este foarte important sa intelegem acest ciclu cu aceasta adnotare a sarbatoririi jubielului, pentru ca mai departe povestea devine mult mai incalcita. Religiile si traditiile se incurca ori se impleticesc aproape paradoxal! Evreii nu mai sarbatoresc anul jubileului evreiesc cam de cand au fost exilati din tara lor. Dar nu cu mai mult de 150  î.Hr., aceasta sarbatoare se tinea periodic.

Comparativ cu ce sarbatoreau evreii din 50 in 50 de ani, crestinii au Rusaliile ca si corespondent al filozofiei numarului 50. Ziua Cinzecimii a crestinilor ortodocsi se sarbatoreste in a 50 -a zi dupa Pasti. Anul Cinzecimii evreiesti se sarbatorea dupa al 49-lea an de la inceputul a 7 ani sabatici (adica dupa 7 „Șmita”).

Suntem in anul 5778 (26 septembrie 2017 – 18 septembrie 2018) pentru ca evreii au inceput sa numere anii de la ziua Creatiei pana azi, astfel:

  1. Din prima zi, cand Dumnezeu a inceput sa faca lumea, si pana la Abraham (il mai stim sub numele de profetul Avraam), trecusera 2000 de ani (40 de jubilee)
  2. De la Abraham si pana la prima venire, trecusera inca 2000 (tot 40 de jubilee)
  3. Se considera ca se vor respecta ciclurile sacre si pana la a doua venire tot 2000 vor trece, adica inca 40 de jubilee.

Anul jubileului – cinzecimii – sarbatoarea bucuriei – rusaliile

2000  + 2000  + 2000  = 6000 de ani (nu ca este greu de calculat mental, dar sa fie scris)

40 + 40 + 40 = 120 de jubilee

(Geneza 6:3) Dar Domnul Dumnezeu a zis: „Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de ani!”

Pot fi o coincidenta cele 120 de cinzecimi biblice alaturi de cei 120 de ani din Geneza? Pe cat de tematoare pare a fi aceasta ultima zi a oamenilor, anul 6000, pe atat de interesanta este alegoria informatiilor, comparand termenii gasiti in mai multe credinte si culturi.

Etimologia cuvantului jubileu il puncteaza ca fiind un derivat al radacinii din limbile proto-indo-europene unde „ju-„ este un rasunet/strigat de bucurie. Scrierile etimologice nu sunt clare cu privire la originea cuvantului jubileu, dar regasim acelasi inteles in greaca (iuzo – rasunet) sau irlandeza (ilach – tipat de victorie). Putem totusi concluziona ca termenul ebraic ce defineste sarbatoarea bucuriei, anul 50 dupa 7 ani de odihna (ciclu de 7 ani sabatici), este un termen imprumutat din limbile indo-europene.

Shishi – ciclul de un mileniu in care suntem, anul evreiesc 5778

Continui alegoria prezentandu-va pe scurt perioadele de o mie de ani evreiesti:

  • 0 – 1000 = Rishon ( Duminica )
  • 1000-2000 = Sheni ( Luni )
  • 2000-3000 = Shleshi (Marti)
  • 3000-4000 = Revi-i ( Miercuri )
  • 4000-5000 = Chamishi ( Joi )
  • 5000-6000 = Shishi ( Vineri )
  • 6000-7000 = Shabat ( Sambata )

Cand este a saptea zi in care s-a odihnit Creatorul?

Zilele saptamanii nu sunt doar simple cuvinte dedicate unei zile. Numele zilelor sunt chiar denumiri pentru aceste perioade din seriile de cate 7. Nu cunosc limba ebraica dar cred ca aceste denumiri inseamna prima, a doua, a treia si tot asa. Zic asta pentru ca de exemplu Rishon LeZion este unul dintre cele mai mari orase din Israel, numele traducandu-se Primul in Zion. Corespondentul termenului Shabat este clar Sambata (chiar forma lor este asemanatoare, ca sa nu mai zicem de pronuntie). Aici as sublinia ipocrita diferenta intre ziua de odihna a unor culte crestine, unde ba e duminica, ba e sambata. Luandu-ne dupa cei care pastreaza cele mai vechi informatii despre aceste aspecte, e sambata ultima zi din cele sapte, numita alegoric ziua de odihna. Cercetand despre a 7 a zi, putem gasi corespondente evidente in filozofia alchimica ori chiar in culturi mai vechi decat crestinismul. Toate astea pentru ca importanta celei de a saptea zi chiar ne este data de profetia crestina.

Totusi ce vreau sa retinem este perioada in care ne aflam potrivit calendarului evreiesc.

Suntem in anul 5778, deci in perioada Shishi, al saselea mileniu, deci urmeaza sabatul milenar!

Imi place cum suna acest cuvant. Pronuntat in ebraica e fix „șiși”, un cuvant cu o etimologie atat de bogata incat m-am minunat enorm de cele aflate.

Inca o data evreii ma puncteaza in alta cultura. Spuneam mai sus de jubileu (imaginandu-mi strigatul de bucurie a celor ce sarbatoresc), anul bucuriei evreiesc, anul agricol, anul in care se culeg roadele si treci intrun ciclu de munca cu odihna o data la fiecare 6. Ei bine, ultima zi de munca, a sasea, adica ziua Shishi, ar putea fi numita ziua care anunta bucuria odihnei. Te gandesti in a sasea zi din saptamana, ca vine a saptea zi, ultima, si daca la inceput de sfarsit de saptamana nu te-ai incetinit din lucru, cel putin in a saptea simti pauza, simti bucuria odihnei. Nu fac degeaba aceasta alegorie, ci pentru ca bucuria odihnei este o idee sugerata de termenul Shishi! Sa va zic de ce…

Leii Shishi

Doi lei shishi din piatra

Cei doi lei Shishi [click pentru imaginea marita]

In credintele asiatice, Shishi este un animal mitologic (adica vechi ca si originea credintei evreiesti, sau poate chiar mai vechi). In motologia asiatica, Shishi este adesea personificat simbolic sub imaginea a doi lei.

Leii Shishi mai sunt numiti si Leii lui Buddha sau Leii pazitori. Cunoscuti sub numele de Fu si Foo, Leii Shishi chiar au legatura directa cu sarbatoarea bucuriei. La sfarsit de an in China se practica dansul ShiShi, un dans ritualic in care un om sau mai multi imbraca un costum cu cap de leu, si danseaza cu bucurie si pentru protectie, noroc si bunastare in noul an.

Revenind la mitologia despre cei doi lei ShiShi, in China cei doi sunt mereu reprezentati ca o pereche. Sunt folositi pentru ca se zice ca au puterea de a proteja casa si pe cei ce locuiesc in ea daca sunt pozitionati pe langa casa. In iconograma Shishi, masculul este localizat in partea stanga, infatisat cu o bila, iar femela in partea dreapta, infatisata jucandu-se cu un cub. Uneori ii gasim pe cei doi reprezentati fie cu gura intredeschisa, fie unul cu gura inchisa, fie amandoi cu gura inchisa, fie cu gura intre deschisa si cu o perla in ea.

In India, Leii Shishi sunt reprezentati cu gura usor deschisa. Se spune ca vocea leului mascul pronunta sunetul A, iar femela sunetul M. Impreuna, cei doi lei Shishi pronunta cuvantul sacru OM sau AUM (cum se pronunta).

In Japonia, Leii Shishi sunt numiti Koma-inu. Ei sunt reprezentati ca fiind niste animale jucause, dar si fiorosi gardieni ai copiilor. Sunt adesea pozitionati afara pentru a proteja de rau casa unde sunt copii. In cultura japoneza, masculul se considera ca inhaleaza si ca reprezinta viata, iar femela expirand, reprezinta moartea. Asta ar putea explica de ce ShiShi este un motiv popular pentru kimono-uri, unde in general este reprezentat masculul singur.

Mileniul Shishi – Vineri – 6 – Ultima zi de munca – Leii gardieni

Nu stiu daca sesizati legatura, dar vreau sa pun aceasta intrebare: De ce anume ai cea mai multa nevoie cand te odihnesti?

Ce zici de doi Shishi care sa iti ofere paza si protectie, dar si ajutor sau forta vitala, ca sa mai ajungi o data cu bine in ziua de odihna, adica in urmatoarea a saptea zi?

Acest ciclu de 7x7x7x7x7x… infinit de 7 ori mi se pare ca are legatura cu simbolul de geometrie sacra Samanta Vietii ce sta la originea formarii Florii Vietii. Insasi moleculele cand se divizeaza, ma uimesc cum, ordonate, respecta divizarea celulara in clucluri de cate 7. Eu cred ca numerele cu observatia au mers impreuna din capul locului. Primii oameni au numarat zilele, cu o grila inspirata divin, din 7 in 7, dar nu pentru ca spune Biblia in Geneza ca Dumnezeu ne-a facut in 6 zile apoi in a 7 a s-a odihnit! Cel putin daca ne luam dupa evrei, Dumnezeu nici nu a terminat lumea! El inca e in a sasea zi, el inca creeaza lumea! Daca dupa ce trece mileniul Shishi, adica dupa anul 6000 potrivit calendarului evreiesc si 2240 potrivit calendarului actual (gregorian), urmeaza Shabbat, sabatul, „ziua” in care Dumnezeu s-a odihnit, oare cum va fi daca pana atunci a muncit? Dupa ce trec cei 7000 de ani, Dumnezeu o ia de la capat, nu? Universul pare ca asa functioneaza, dupa 7 vine 7 apoi iar 7 si tot asa. Se schimba elementele, in context, dar ele joaca acelasi rol, au aceeasi actiune, se manifesta sub aceeasi forta.

Totusi, de ce ni se spune ca Dumnezeu a creat lumea iar apoi, a 7 a zi, s-a odihnit (la timpul trecut), cand de fapt el nu a terminat cu lumea, deci el inca nu s-a odihnit?

Evreii - leii shishi - sabatul sambata - geneza sau facerea - Dumnezeu

Dupa aceasta incursiune in tainele mintii care cerceteaza, raman totusi cu 3 intrebari esentiale inca fara raspuns:

  1. Cum au ajuns evreii sa numesca a sasea, shishi?
  2. De ce la fiecare 49 de ani, al 50-lea, jubileul, cel sarbatorit cu bucurie, ii zice jubileu?
  3. De ce in Asia Shishi sunt 2 lei sarbatoriti cu bucurie la finele anului, adica de Anul Nou?

Iti multumesc ca ai citit! Iata o bibliografie ajutatoare:

Care este gandul tau?