Roger Bacon sau Doctor mirabilis

BACON, Roger (1220, Ilchester, Somerset – 1294, Oxford), călugăr franciscan, savant şi filozof englez. Supranumit Doctor mirabilis („Doctorul admirabil”). Ce disciplină a vremii sale n-a abordat el, n-a studiat, n-a criticat?… Cunoştea toate ştiinţele şi toate limbile timpului său. Concepţiile sale atât în fizică, în astronomie, cât şi în matematică sunt îndrăzneţe, mai mult chiar — revoluţionare.

Astfel, el critică Calendarul Iulian şi Sistemul lui Ptolemeu. La Paris, ca şi la Oxford, chiar după ce devine franciscan, el prefera ştiinţele închistate a scolasticii ceea ce va deveni, şase secole mai târziu, metoda experimentală. Spirit cu adevărat universal, Bacon este primul european care controlează, altfel decât prin speculaţii, bazele chimiei. Reputat la vremea sa şi ca astrolog, şi ce astronom prin Speculum astronomiae, şi ca alchimist prin Speculum alchimiae, este temut şi admirat în aceeaşi măsură.

Dar lucrurile iau o întorsătură proastă: autorităţile ecleziastice condamnă tezele sale în mai multe rânduri, i se interzice (1257) să predea la Oxford; mai mult decât atât, va fi închis între 1277-1292… Nu duce însă lipsă de prieteni. La cererea protectorului său Gui Foulques, ales papă sub numele de Clement al IV-lea în 1265, el elaborează Opus majus (1267-1268), în care schiţează o clasificare şi un program al ştiinţelor în universul creştin şi reia Opus minus şi Opus tertium.

Reputaţia de om îndrăzneţ şi original a lui Roger Bacon nu are nimic uzurpator. În momentele cele mai frumoase ale unui aristotelism triumfător (iniţiat, mai ales, de Albert cel Mare şi Sfântul Toma d’Aquino), el se ridică împotriva principiului autorităţii. „Dacă aş avea puterea asupra cărţilor lui Aristotel, le-aş arde pe toate. A le studia înseamnă pierdere de timp, o cauză greşită şi mai multă ignoranţă.”

La el, raţiunea experimentală este în aşa măsură dezvoltată, încât nu protestează în faţa obligaţiilor materiale. După maestrul său parizian, Pierre de Mariscourt, „el îşi petrece viaţa în laborator topind metale, manipulând corpuri, inventând instrumente utile în război, în agricultură, meserii artizanale… El învaţă să se folosească de mâinile sale, precum şi de inteligenţa sa”.

Desigur, a încercat să descopere elixirul unei vieţi îndelungate: „Punctul cel mai înalt la care arta poate să ajungă cu ajutorul întregii puteri a naturii este prelungirea, pentru timp îndelungat, a vieţii omeneşti.” Teoria cunoaşterii are o sursă dublă: una sensibilă (per sensus exteriores), cealaltă intuitivă (scientia intuitiva sau interior), care este rodul inspiraţiei divine.

Roger Bacon a etalat atâta ştiinţă în toate domeniile, încât anumiţi ezoterişti văd în el nu numai un precursor, dar şi un străin în secolul său, cu toate paradoxurile temporale pe care aceasta la presupune.

Articol etichetat cu:,

Care este gandul tau?

 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.