Deosebirile dintre pomi altoiti și pomi nealtoiti

pomi altoiti par mar prun nuc

Ca și categorisire, din punct de vedere al altoiului, avem 2 tipuri: pomi altoiti și nealtoiti. Pomi altoiti se regăsesc doar în grădini și livezi concepute de om. Natural pomii se înmulțesc prin sămânță, drajoni, butași, aceștia fiind pomi nealtoiti. Vreau să vă prezint ceva informații despre miracolul altoirii dar și anumite particularități bune la unii pomi nealtoiti.

Pomi altoiti

Un pom altoit se compune din 2 părți: portaltoiul și altoiul. În mod normal, pomii se altoiesc în pepiniere, de către persoane care se ocupă în mod special cu acest lucru, altoirea având loc la nivelul solului. În acest caz, portaltoiul este reprezentat prin partea subterană, adică rădăcina, iar altoiul prin partea aeriană, adică tulpina.

Se practică deseori și acești pomi altoiti sub coroană, la înălțimea de 60-120 cm de la nivelul  solului. În acest caz, portaltoiul este rădăcina și trunchiul, iar altoiul este reprezantat de coroană. Pomii altoiti sub coroană au trunchiul mai rezistent la ger, mai ales dacă portaltoiul este o specie sălbatică sau un soi local, adaptat la condițiile de mediu. Se mai întâlnesc și cazuri când o parte din tulpină aparține portaltoiului și o parte altoiului.

pomi altoiti par mar prun nuc

În cazul în care același soi este altoit pe mai mulți portaltoi, acesta se comportă diferit. Să luăm un exemplu dintre cațiva pomi altoiti – părul altoit pe păr pădureț crește foarte puternic, intră târziu în rod, rezistă foarte bine la ger și secetă, produce multe fructe mai mici și mai slab colorate și trăiește mult, peste 100 de ani, în timp ce părul altoit pe gutui are o vigoare slabă, intră repede pe rod, este sensibil la ger, face fructe mari și intens colorate, iar pomii trăiesc puțin, 25-35 de ani. Din aceste motive, este important să se știe și soiul și portaltoiul.

Distanțele de plantare se stabilesc diferit, în funcție de vigoarea combinației soi – portaltoi și alți factori. Zona favorabilă pentru plantare se alege în funcție de cerințele soiului de pomi, dar și de cele ale portaltoiului.

Față de cei obținuți din sămânță, acesti pomi altoiti prezintă niște avantaje în plus:

  • vigoare mai ridicată
  • intrare mai timpurie pe rod
  • fructe de calitate superioară

În plus, înmulțirea prin altoire asigură o transmitere fidelă a caracterelor la urmași, deoarece soiurile rămân neschimbate o perioadă mare de timp.

Un soi de pomi nu se poate altoi așa, la întâmplare, pe orice portaltoi. Între cei doi trebuie să existe o afinitate, o potrivire a însușirilor, altfel, altoirea nu este cu succes, sau, chiar dacă se prinde, mai târziu se dezbină la locul de altoire din cauza sudurii slabe și incomplete realizată între parteneri. Există cazuri când această nepotrivire între altoi și portaltoi devine vizibilă după mulți ani de convețuire. Acesti pomi altoiti au simptomele vizibile ale nepotrivirii, printre care se numără:

  • apariția unei umflături la locul altoirii
  • diferențele mari de grosime dintre altoi și portaltoi
  • vigoarea prea slabă a pomilor
  • îngălbenirea și căderea prematură a frunzelor toamna,
  • fructificarea excesivă de la o vârstă timpurie
  • creșterea redusă a lăstarilor.

Video: altoire la par

Dacă potrivirea între altoi și portaltoi este slabă, atunci durata de viață a pomilor scade considerabil.

Înmulțirea la pomi nealtoiti

Numesc pomi nealtoiti cei ce cresc pe cont propriu – unii se înmulțesc vegetativ prin drajoni, marcote și butași înrădăcinați, iar alții prin semințe.

Drajonii sunt lăstarii crescuți din rădăcinile pomilor. Aceștia se întâlnesc adesea la vișinii și prunii locali, care cresc pe rădăcini proprii. Pe porțiunea subterană, drajonul formează rădăcini. Dacă se separă de planta mamă, împreună cu rădăcinile crescute spre baza lui, rezultă o nouă plantă identică cu cea din care provine.

Este bine de știut ca drajonii să se recolteze de la plantele care au capacitate slabă de drajonare, deoarece  acest lucru se transmite ereditar. Emiterea a mulți drajoni este un defect și nu o calitate, deoarece aceștia, la început se hrănesc pe seama plantei mamă pe care o slăbesc. Mai mult chiar, prea mulți drajoni împiedică o bună lucrare a solului, cer multă atenție și muncă pentru suprimarea lor periodică.

În cazul unor specii, cum ar fi gutuiul și alunul, înmulțirea se face prin marcote sau prin butași înrădăcinați. În această situație, ca și în cazul drajonilor, caracterele plantei mamă se păstrează întru totul și la urmași.

Diferențele dintre pomi altoiti si pomi obținuți din sămânță

Aceștia nu moștenesc întru totul caracterele și însușirile plantei mamă de la care s-a luat sămânța, deci vor fi mai mult sau mai puțin diferiți de aceasta. Majoritatea speciilor și soiurilor de pomi nu pot lega fructe cu polen propriu, ci numai cu polen străin adus de albine sau de vânt de la alte soiuri din cadrul aceleiași specii.

Așadar, planta obținută din sămânță moștenește nu numai însușirile plantei mamă, ci și pe acelea ale plantei tată care a dat polenul și care în majoritatea cazurilor este necunoscută.

De cele mai multe ori s-a constatat că pomii obținuți din semințe tind să revină la specia sălbatică din care provin, motiv pentru care la soiurile de pomi și de arbuști fructiferi nu se folosește înmulțirea prin semințe. Există totuși câteva specii de pomi – piersic, cais, corcoduș – la care soiurile leagă fructe cu polen propriu  (sunt autofertile) și se transmit destul de fidel caracterele la urmași.

Soiurile aparținând acestor specii pot fi înmulțite și prin semințe, doar că e bine ca acestea să fie recoltate din fructe mature de la plantele cele mai productive, rezistente la atacul bolilor și insectelor, cu fructe de calitate foarte bună și cu coacere târzie.

Prin sămânță se înmulțește frecvent și nucul, dar puieții de nuc, când provin de la aceeași plantă, sunt foarte diferiți. Foarte rar se găsesc doi nuci ieșiți din semințe care să se asemene.

Înmulțirea prin sămânță se practică deseori numai pentru obținerea unor puieți care apoi să fie pomi altoiti, precum și a pomilor utilizați în fond forestier (nuc, castan cu fructe comestibile).

În concluzie, pe lângă casă este cel mai indicat este să se planteze pomi altoiti.


Acest articol a fost actualizat recent pe

de către

cu tematica

Despre autor

Avatar Jorjette C

Păreri și impresii:

13 răspunsuri la „Deosebirile dintre pomi altoiti și pomi nealtoiti”

  1. Avatar zurlita
    zurlita

    Buna ziua!

    N-am nici o legatura cu agricultura ori cu pomicultura si am trait toata viata la bloc. Dar imi place biologia si vreau sa experimentez.

    Am un avocado din saminta, care a ajuns la mai bine de un metru inaltime intr-un an. Asta in conditiile in care i-am taiat virful ca sa il incurajez sa faca ramurele. Are doar doua, dar nu sint simetrice. Nu stiu de care soi e saminta. A fost dintr-un avocado cumparat de la supermarket. Saminta era deja crapata, iar cele doua cotiledoane erau separate si se vedea deja mugurele plantei intre ele. L-am pus in pamint si, culmea, a crescut, desi nimeni nu credea ca o sa pot sa cresc avocado la bloc.

    Acum ma gindesc daca sa-l altoiesc sau nu. Tulpina e destul de viguroasa si are in jur de 1 cm. diametru. Am cautat pe internet si vad ca cei mai multi ii fac ceea ce se cheama “cleft grafting” (banuiesc ca in termeni de specialitate in romana i-ar zice “altoirea prin despicare”) prin care copacului i se taie coroana apoi i se face o despicatura pe verticala in ceea ce a ramas din el si i se introduce altoiul in depicatura.

    Daca l-as altoi dupa metoda de mai sus, atunci ceea ce am acum ar fi portaltoiul (adica radacina), iar tulpina s-ar dezovolta din altoi. In tipul acesta de altoire, fructele ar semana mai degraba cu altoiul ori cu portaltoiul? Credeti ca e posibil sa il altoiesc lateral, asa incit sa nu-i tai coroana (imi e mila de el) iar altoiul sa se dezvolte ca o ramura a copacelului deja existent? In acest caz, doar fructele de pe ramura altoiului vor avea caracteristicile lui ori toate fructele copacului? Nimeni nu crede ca pomul meu va da roade la bloc, dar eu ma incapatinez sa incerc si, daca o sa-mi iasa, atunci as vrea ca fructele sa pastreze caracteristicile portaltoiului.

    Va multumesc pentru consulatie.

    Zurlita

  2. Va invitam sa achizitionati incepanad cu luna februarie-martie material saditor de calitate, pomi si arbusti fructiferi.

  3. Avatar piloiu octavian
    piloiu octavian

    Din spusele anumitor persoane drajoni de alun fac aceleași alune ca mărime ca planta mamă. Dar să înțeleg din detaliile date de dumneavoastră că drajoni de alun nu păstrează caracteristicile plantei mamă, așa Cum se păstrează la prun și vișin .și sunt mai mici și alte dezavantaje. Asta am înțeles din descrierea dumneavoastră. Dacă nam înțeles eu bine Vă rog sami spuneți că tocmai am scos 500 de drajoni de-la aluni altoiți pe care vreau săi sădesc iar la toamnă săi plantez aș vrea să știu pentru că în cazu în care chiar am înțeles bine și nusi păstrează caracteristicile plantei mamă no săi mai sădesc. Mulțumesc

  4. Intradevar conteaza mult sa plantezi pomi altoiti, dar este important si altoiul in sine, sa fie adaptat conditiilor din Romania.

  5. Vara asta vreau sa fac ceva cu pamantul de la tara, cum stau in Bucuresti m-am gandit ca cel mai eficient ar fi sa plantez pomi (ma gandeam la aluni, nuci si ciresi). Credeam ca-i o treaba destul de simpla… vad ca nu. Multam pentru site, l-am pus la bookmark.

    1. Nu e nici simplă, dar nici extraordinar de complicată, dacă o faci cu plăcere. E o alegere bună cu cireșe, nuci și alune. Prea multă treabă cu ei nu ai după ce îi plantezi, doar să le îmbogățești solul în fiecare primăvară cu bălegar mai vechi care să nu ardă rădăcinile, să le sapi la rădăcină și după ce vor crește suficient de mari vei fi foarte mulțumit de roade!

  6. Avatar Resit Ayla
    Resit Ayla

    Trebuie sa schimbam clima din Romania ca sa avem pomi exotici. Am 30 de pomi fructiferi de toate felurile si sunt multumita

    1. Ce fel de pomi fructiferi? Noi avem noroc că stăm în partea sud-vestică a țării și clima este mai prielnică. Oricum, cu îngrijiri mai speciale, cred că și unii pomi exotici ar rezista – doar unii.

    2. Avatar Varlan Ion Iacob
      Varlan Ion Iacob

      Eu sunt din Moldova,am studii agricole superioare,și o experiență de muncă în agricultură. De fapt clima se scimbă din an în an ce trece.Este și vina factorului uman. Am și eu plante cu care mă bucur (zizifus ori unahibi,corn,pomușoare ca agriș fără ghimpi,zmeură , mur cu ghimpi și fără de ghimpi, mormodica,afinele și alteleAm înțeles că arialul de cultivare a unor plante eczotice se mărește din an în an.Bunăoară Kivi rezistenți la frig,ioșta,avocado,Dacă puteți sămi recomandați ceva interesant aș fi foarte recunoscător.Eu dețin de o pepinieră pomicolă,am colegi care au părăsit moldova și activează prin romăniea .Prin ei amputea să facem schimb de plante. Cu stimă ion .

      1. Buna seara. Nu stiu daca o sa va raspunda doamna, insa va raspund eu daca nu va suparati. Aveti mare dreptate cu clima aceasta care se schimba de la un an la altul.

        Zizifus (jujube) am si eu de vreo 3 ani in gradina. Am smochin, insa inca nu mi-a facut smochine. Am vazut ca acum incepe sa-mi faca o smochina mica. Anul trecut mi-am achizitionat un kiwi, dar l-am iernat in pivnita. Planuiesc si in aceasta iarna sa-l tin in pivnita pana creste putin mai mare si se lemnifica mai bine, altfel risc sa-l pierd, mai ales ca nu stiu cum va fi iarna. De vreo 3 ani am si un rodiu, anul acesta l-am transplantat in gradina si peste iarna va ramane afara. La fel intentionez si cu dafinul sa-l trec afara peste iarna – are si el tot vreo 3-4 anisori. Am 2 lamai, insa acestia nu-i pot tine afara sub nici o forma ca sunt cam pretentioasi.

        In schimb as vrea sa-mi achizitionez niste copacei de kaki – imi plac foarte mult fructele lor gustoase si cred ca au suficient timp sa ajunga la maturitate.

        Sanatate si spor in toate!!

  7. este foarte bine sa avem pomii fructiferi altoiti.

    1. Care ar fi soiul tău preferat? Dacă ar fi după mine, aș avea în grădină tot felul de soiuri de pomi și arbuști fructiferi – chiar și pe cei exotici 🙂 În câțiva ani sper să reușim să ne facem o colecție de copăcei, o livadă cu de toate (cu câteva excepții care nu au șanse la noi în țară).

  8. foarte interesant si totodata util acest articol

Dă-i un răspuns lui Stef Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *