Philippe de Lyon – taumaturg francez

Nizier Anthelme Philippe Vachot, zis Maestrul (1849-1905), taumaturg francez de origine savotardă. Copil fiind, îi uimeşte pe cei apropiaţi prin faptul că doarme cu ochii deschişi şi prin talentele sale de vindecător. În cursul celui de-al patrulea an de studii este eliminat din Facultatea de Medicină din Lyon pentru că, se spunea, a înviat un copil mort.

I s-a refuzat înscrierea în anul al cincilea, la Hotel-Dieu, pentru că „făcea medicină ocultă şi era un adevărat şarlatan”. Cu toate acestea, continuă să vindece fără diplomă de medic şi gratuit. Are norocul să ia în căsătorie pe fiica unui foarte bogat industriaş, ceea ce îl pune definitiv la adăpost de nevoi. Instalat la Lyon într-o reşedinţă particulară, în 1885, el dă întreaga măsură a priceperii sale.

Crede că misiunea sa este să trateze gratuit, cu o singură condiţie: pacienţii săi să făgăduiască un lucru şi să-l respecte – de exemplu, să-şi interzică orice calomnie. Vesel din fire, scund, dar robust, face impresia unui „mic rentier blajin” (astfel îl descriu contemporanii), cum existau atâţia în acea vreme; are însă ochi care văd în inimi şi-n rinichi. În două şedinţe pe zi, el adună până la două sute de persoane.

„Celor prezenţi, relatează Joanny Bricaud, aşezaţi pe câteva rânduri de scaune ca la biserică, li se recomandă să se reculeagă; în acest timp el se retrage într-o cameră vecină. Când revine, spune: «Ridicaţi-vă!» Apoi prescrie reculegerea timp de câteva minute şi o invocare a lui Dumnezeu.

În acest timp se uită de jur împrejur şi îi fixează pe vizitatori. Le cerea să se aşeze şi cu mâinile la spate, străduindu-se să vadă totul, se plimbă. Apoi, se opreşte brusc în faţa unui bolnav, îl atinge, îi priveşte fix şi îi porunceşte să se vindece.”

Rezultatele lui cele mai bune, cele mai imediate şi mai spectaculoase îi vizau pe astenici şi ipohondri. Maestrul Philippe folosea rar pasele magnetice. Prefera acţiunea mentală, iar metoda sa era în principal „rugăciunea atentă” pe care o practica mult cu pacienţii săi, mai ales în timpul nopţii, pentru că dormea foarte puţin.

Avea o concepţie foarte originală despre boală şi, în general, despre orice lucru. După părerea lui, o fiinţă umană nu putea fi vindecată fără „acordul” dublului său. „Dublul, spunea el, poate să fie sănătos, iar corpul bolnav.” Dublul este ceea ce rămâne pe pământ până la viitoarea încarnare:

„Când ne reîncarnăm, revenim cu pasiunile pe care nu le-am combătut.”

El credea, de asemenea, că „totul în aer este plin de spirite”. Cu asemenea teorii, şi-a atras mânia corpului medical care a manifestat o incredibilă rea-credinţă faţă de el. Sub un sever control medical, prezidat de profesorul Brouardel, el a redus sub ochii acestuia o enormă hidropizie care afecta o femeie. Brouardel a refuzat să semneze procesul-verbal, pretextând că el, „nu a înţeles ce s-a întâmplat”.

Cu toate acestea, a avut fidelii săi; a exercitat asupra ţarului Nicolae al II-lea şi asupra ţarinei o influenţă socotită excesivă; pentru a o contracara, Biserica Ortodoxă l-a introdus pe Rasputin la Curtea din Sankt-Petersburg. Personalitatea sa a impus atât de mult, încât, după moarte, nu a încetat să apară prietenilor lui, printre care Papus, care îi ceruse să fie naşul fiului său.

Articol etichetat cu:, ,

Ganduri si impresii pentru "Philippe de Lyon – taumaturg francez":

  1. Jorjette C tatiana

Care este gandul tau?

 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.