Obezitatea copilului trebuie tratată cu toată seriozitatea pentru a evita complicațiile la vârsta adultă. În țările dezvoltate, 8-10% din copii sunt obezi. Trebuie să știm că obezitatea copilului predispune la obezitate un adult din 2. Obezitatea copilului crește factorul de risc al maladiilor coronariene, artroză și alte boli la vârsta adultă.
Obezitatea severă a copilului se acompaniază cu modificări vasculare (în special carotidiene) care demonstrează o ateroscleroză precoce. Pereții carotidelor sunt mai groși, iar copiii obezi au un test la glucoză anormal, având în același timp rezistență la insulină.
Pe de altă parte mai multe studii au dovedit că diabetul de tip 2 este mult mai frecvent la copiii obezi. La acești copii, complicațiile grave apar înainte de vârsta de 30 de ani (infarct, orbire, arterită) și alte boli pe care le poate cauza diabetul.
Obezitatea influențează și psihismul copilului, acesta fiind mai agresiv, deprimat, cu o imagine proastă despre sine. Din această cauză tratarea obezității trebuie să se focalizeze pe structura alimentației, și nu pe restricții alimentare, respectând gusturile copilului, adaptat creșterii acestuia.
Activitatea fizică trebuie încurajată să se facă de cel puțin 2 ori pe săptămână. Micul dejun trebuie să rămână masa primordială, deoarece trebuie să permită menținerea atenției copilului toată dimineața. Mesele principale trebuie să conțină mai multe legume și fructe proaspete.
Siropurile și limonadele (sucurile din comerț) sunt interzise, acestea fiind sursa multor calorii rapide. A bea 1 l de băuturi dulci pe zi, înseamnă a cumula 20 g grăsime pe zi, adică 140 g pe săptămână și mai mult de 7 kg pe an.
Deci, copilul obez trebuie să bea apă!
Factorii genetici au și ei un rol important în obezitatea copilului. Perturbările ponderale din copilărie sunt la originea perturbărilor lipidice, cu creșterea colesterolului total și al celui rău (LDL) a trigliceridelor, și scăderea colesterolului bun (HDL).
Activitatea fizică face să scadă nivelul trigliceridelor, numai după 20 de minute de activitate, deoarece în primele 20 de minute organismul “arde” glicogenul. În concluzie, este necesar ca activitatea fizică să dureze cel puțin o oră. Trebuie evitată inactivitatea, în special perioadele lungi de timp petrecute în fața calculatorului sau a televizorului.
Familia este cea care trebuie să fie atentă pentru a modifica obiceiurile alimentare nesănătoase.
Factori de risc externi pentru obezitatea copilului
- Copiii ai căror părinți sunt obezi, prezintă un risc mai mare de a deveni obezi.
- Întârzierea creșterii în uter (înainte de naștere) este un factor de risc de supragreutate la prepubertate și pubertate.
- Calitatea relației mamă-copil în perioada de educație alimentară este foarte importantă.
- Dacă introducerea unor alimente noi este conflictuală, poate induce tulburări de comportament alimentar ulterior.
- Copilul trebuie lăsat să se obișnuiască cu un aliment nou, așa că nu ezita să-l prezinți înainte de a-l oferi.
- Pubertatea precoce este uneori cauza obezității. Trebuie deci să se supravegheze alimentația copiilor a căror pubertate se manifestă între 9 și 11 ani, într-o manieră destul de strictă.
Lasă un răspuns