Nevoia de viteză – calculatoarele

Explorarea materiei nu deţine, evident, exclusivitatea imaginaţiei. Unii ar spune chiar că aceasta ar aparţine calculatoarelor. Ca să ne putem face o idee, să comparăm evoluţia sistemelor de calcul (şi viteza!), de la osul de lup datând de acum 32 de mii de ani, pe care sunt trasate linii care, evident, serveau la a calcula ceva, până la calculatoarele de azi. Dacă automobilul ar fi avut acelaşi ritm de evoluţie, atunci un Rolls Royce ar costa astăzi un pic mai mult de… 100 de lei şi ar trebui să meargă un milion de kilometri cu doar un litru de benzină! Şi nu e aşa?

Metodele „rapide” de calcul au început cu abacul (folosit încă şi astăzi în unele locuri din lume!), au urmat tabelele logaritmice şi rigla de calcul, prima maşină, realizata de Pascal în 1645, maşinile cu manete şi apoi taste, ideile lui Babbage, progresul electricităţii şi mecanicii care permit demararea efectivă a informaticii.

Şi apoi, în mai puţin de o jumătate de secol, se trece de la ENIAC-ul de 30 de tone, care putea efectua 300 de operaţii pe secundă folosind peste 17000 de valve, la microprocesoarele de un milion de ori mai performante şi la supercalculatoarele CRAY care pot efectua 60 de miliarde de operaţiuni.

Viitorul?

tehnologia quantumMiniaturizare progresivă, „reţete” inspirate din genetică şi din structura şi funcţionarea creierului…  Nano Computer-ul şi Quantum Computer-ul ne bat deja la uşă.

Un lucru e sigur: toate aceste „uşurări” tehnologice ale vieţii noastre ne-au permis rând pe rând, şi o vor face cu siguranţă şi în viitor, să ne preocupăm de atâtea probleme care asteaptă răspuns…

Ganduri si impresii pentru "Nevoia de viteză – calculatoarele":

  1. Bogdan Cristescu Smaranda Brad

Care este gandul tau?