Negustorul Jacques Coeur

COEUR, Jacques (1395, Bourges – 1456, Chio), a fost negustor francez. După cum spun istoricii, datorită schimburilor cu Levantul, acumulează o imensă avere; face comerţ cu condimente, geme, diamante şi metale preţioase. Ca ministru de Finanţe al lui Carol al VH-lea (1440), restabileşte încrederea în monedă. Regele îi încredinţează câteva misiuni diplomatice şi îl înnobilează (1441). Dar întrucât este creditorul marilor seniori şi chiar al Coroanei, este acuzat de otrăvirea lui Agnes Sorel, favorita suveranului, de trădarea creştinătăţii în favoarea puterilor musulmane şi de deturnarea fondurilor regale.

Întemniţat în 1451, el evadează trei ani mai târziu; papa Nicolae al II-lea îi încredinţează misiunea de a-i sprijini pe creştinii din Rhodos împotriva turcilor. Cam la asta s-ar rezuma viaţa şi opera lui Jacques Coeur dacă, vizitând palatul său din Bourges, cu decoraţia bine păstrată, curiosul n-ar remarca acolo un întreg sistem de semne tulburătoare şi de aluzii esoterice. Pe timpanul unei usi de scară apare, în basorelief, o şcenă înfăţişându-i pe proprietarul palatului mulţumind lui Dumnezeu pentru fericita reuşită a Marii Opere, apoi pe soţia lui şi pe un al treilea personaj care nu este altul decât transmiţătorul „Secretului”.

Timpanul uşii mici a palatului, care se învecinează cu intrarea pentru căruţe, arată un înger pe jumătate ascuns, care ţine în mâna stângă un vas în care înfloreşte Floarea înţelepţilor. Să mai remarcăm şi faptul că, la înălţimea podului, orificiile columbarului sunt dispuse în aşa fel, încât desenează un fel de portativ muzical – aluzie la modulaţiile care trebuie să fie corecte ca şi formulele pe care un adept trebuie să le cunoască. Urcăm la primul etaj al donjonului, în Camera de Argint. Ogiva care împodobeşte placa de deasupra căminului adăposteşte, sculptată în relief, o femeie care prezintă o filacteră. La picioarele acesteia, pe un fel de grilaj, stau în cerc, alternativ, un trandafir (semn al apartenenţei la Rosa Crucis) şi un cărbune, care ar simboliza, după alchimistul şi cercetătorul Eugene Canseliet, influenţa celestă la care trebuie să fie supus mercurul înţelepţilor.

Aici se desfăşoară deviza A vaillans cuers riens impossible, însoţită de literele R şi G, care pot să însemne fie Real Guerdon („regal salariu”), fie Recipe G. („ia G”, adică materia brută pentru Marea Operă), în fine, Jacques Coeur a înălţat pentru astrologul său un turn care poate fi vizitat şi astăzi.

Care este gandul tau?

 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.