Martie, Martisor, Baba Dochia sau Babele – mituri, traditii si legende romanesti

Luna martie este considerata o luna in care nu poti avea incredere. Initial, anul incepea cu ea. Dupa ce le-a inselat pe toate celelalte luni, a fost batuta de luna ianuarie si inlocuita de aceasta la inceputul anului. Uneori ea isi aminteste de inselaciune – atunci rade si este vreme frumoasa. Alteori, isi aminteste de loviturile primite, iar atunci plange, adica ploua si ninge. In luna martie ne intalnim si cu baba Dochia care ne va spune cum va fi anul.

La 1 martie, parintii faceau un martisor din aur sau argint pentru copiii lor, care le purta noroc. Martisorul se lega cu snur alb sau rosu. Se purta la gat sau la incheietura mainii timp de 12 zile sau pana cand inflorea primul pom, ori pana se auzea cantatul cucului. Apoi, martisorul se lega de un copac, unde asigura sanatatea copilului, culoarea obrajilor, dar si fertilitatea pomilor, respectiv ii fereste de deochi.

Baba Dochia – Babele – mituri, traditii si legende

Numele Dochia figureaza in calendarul bizantin, care sarbatoreste la 1 martie pe martira Evdochia. Biografia babei Dochia nu se suprapune insa aceleia a martirei Evdochia.

Primele sapte sau noua zile din luna martie se numesc zilele babelor. Ele sunt din punct de vedere meteorologic, unele bune, altele rele. De aici si obiceiul de a-ti alege baba – o zi din cele 9.  In functie de cum va fi vremea in ziua respectiva, asa va fi si anul tau. Dochia este baba primaverii si personifica nerabdarea cu care oamenii asteapta acest anotimp.

Dochia avea un fiu care se numea Dragomir sau Dragobete si care era casatorit. Ea se purta foarte rau cu nora ei si ii dadea sarcini care nu puteau fi duse la indeplinire. Astfel, Dochia o trimise, spre exemplu, inca la sfarsitul lunii februarie, in padure sa culeaga fragi. Acolo ii aparu Dumnezeu in chip de om batran, care o ajuta in mod miraculos, sa gaseasca fragi.

Cand Dochia vazu fragii, crezu ca a venit primavara si porni neintarziat cu fiul ei si cu oile, respectiv cu caprele, la pasunat pe munte. Ea se imbraca cu noua sau cu douasprezece cojoace din piei de oaie. Pe munte, vremea se incalzi brusc si ploua, iar cojoacele ei devenira din ce in ce mai grele. Astfel Dochia trebui sa renunte la ele unul dupa altul. Dupa vremea cea calda veni insa un ger si mai aspru, iar baba Dochia nu mai avea haine calduroase cu ea. Fiului ei, care ingheta inca mai devreme, ii crescu un sloi de gheata din gura, incat parea ca sufla intr-un fluier ciobanesc. Baba Dochia il dojeni: „Tu canti din fluier, dragul mamei, in timp ce eu mor de frig”. Apoi ingheta si ea impreuna cu oile. Poate fi vazuta si azi impreuna cu ele ca niste statui de gheata.

Alte mituri despre Baba Dochia

In alte variante, nora primeste alte sarcini. Ea trebuie, de exemplu, sa spele lana neagra pana se va albi, sau trebuie sa ia imprumut o sita de la moarte, etc. De fiecare data primeste ajutor supranatural si iese cu bine din toate aceste incercari.

Uneori Baba Dochia este prezentata ca o femeie trufasa, care-si bate joc de luna martie. Aceasta imprumuta cateva zile de la februarie pentru a se razbuna pe baba Dochia. Adica aduce zile geroase, care o fac pe baba sa inghete.

Dupa alte povestiri, Dochia ar fi fost fiica regelui dacilor, Decebal, iar imparatul cuceritorilor, Traian, ar fi vrut sa o ia de nevasta. Ea se ascunse in Carpati, ca ciobanita. Ea dezbraca prea devreme cojoacele din blana de oaie si ingheta impreuna cu oile ei. Se prefacu intr-un izvor rece, iar oile ei in flori, imprejurul acestuia. Se spune ca Dochia si oile ei pot fi vazute in mai multe locuri din muntii Carpati (Rarau, Ceahlau, Bucegi, Fagaras, etc).

O povestire mai rara spune ca la inceputul lumii, toti copacii taiati veneau singuri la casa taietorului. Dochia se urca pe un astfel de trunchi de copac, pentru ca el sa o duca si pe ea acasa. Trunchiul de copac rosti un blestem, iar de atunci copacii trebuie adusi cu truda de oameni si animale acasa.

Anumite motive ale povestirilor privitoare la Baba Dochia pot fi intalnite si in alte mitologii. Nora care trebuie sa culeaga fragi in timp de iarna apare in legenda ceha si poloneza, in timp ce motivul zilelor luate cu imprumut pare a fi acasa in spatiul cultural al Europei de sud-est si in cel romanic.

Articol etichetat cu:,

Ganduri si impresii pentru "Martie, Martisor, Baba Dochia sau Babele – mituri, traditii si legende romanesti":

  1. Jorjette C Theo Al Seadi

Care este gandul tau?