Manţie sau mantică – tehnică de divinaţie

Se grupează sub numele de manţii sau mantici toate procedeele de divinaţie şi toate suporturile de prezicere. O manţie sau o mantică nu trebuie să fie înţeleasă doar ca o metodă de prezicere a viitorului, ci, mai general, ca o metodă de cunoaştere prin alte căi decât cele raţionale, fie că e vorba de fapte ascunse, de evenimente viitoare sau îndepărtate în spaţiu.

Nu vom numi manţie, de exemplu, o procedură intelectuală care se bazează pe sistemul ipotetico-deductiv, carenţă în ştiinţele experimentale. Tot astfel, pentru a fi vorba de o cunoaştere pe cale paranormală, trebuie exclus raportul cauză/ efect.

Întocmai ca şi magia, căutarea cunoaşterii paranormale este la fel de veche ca şi omenirea. Majoritatea tehnicilor divinatorii sunt, aşadar, foarte vechi. O dovedeşte, între altele, practica astrologiei. Desigur, ici şi colo, au apărut în decursul vremurilor noi mantici.

Astfel, autorul anonim al Journal d’un bourgeois de Paris, scris în prima jumătate a secolului al XV-lea, dar publicat abia în secolul al XVIII-lea, datează în 1427 sosirea “zicătoarelor de noroc” la porţile Parisului; el le descrie ca pe nişte ţigănci “citind în mâinile vizitatorilor trecutul şi viitorul lor”.

La fel stau lucrurile şi cu globul de cristal, care se răspândeşte masiv în Europa, în secolul al XV-lea. Şi să nu uităm că din Spania a venit chiromanţia şi că, din timpurile cele mai îndepărtate, s-au folosit, în scopuri divinatorii, obiecte strălucitoare de tot felul.

Există diferite categorii de mantii. Ele sunt toate în relaţie strânsă cu modurile de gândire magică. Anumite puteri supranaturale sunt deţinute de către un oficiant recunoscut de societatea în care trăieşte: mag, profet, prezicător, medium. Iniţiat de la cea mai fragedă vârstă, se consideră că oficiantul întreţine o legătură perfectă cu divinitatea. Pentru el spaţiul şi timpul nu există: el vede viitorul cu aceeaşi luciditate ca şi prezentul — nicio barieră nu se interpune.

Articol etichetat cu:,

Care este gandul tau?