Jung şi interpretarea viselor

De-a lungul timpului modalităţile de percepere ale viselor au suferit nenumărate metamorfoze. Popoarele primitive acordau o importanţă covârşitoare viselor, dar numai acelora pe care le considerau importante, mari, păstrate vreme îndelungată în memorie şi care „…nu rareori constituie piesa centrală a comorii trăirilor noastre sufleteşti”. (Jung, 1994, I, pag. 116)

Acestor vise li se alătură cele mici, fantezii nocturne obişnuite, cu referire strictă la cotidian. Şi în antichitate visele erau importante, trimise (sau nu ) de zei, ele erau considerate a fi purtătoarele unui conţinut semnificativ, premonitoriu, conţinut conţinu care de multe ori guverna viaţa de zi cu zi a visătorului.

În Evul Mediu importanţa acordată viselor se diminuează sub influenţa „weltanschunng”-urilor care coordonează activităţile indivizilor. Dar există şi excepţii, extrem de importante, pentru anumite categorii sociale ale acestei perioade istorice visele reprezentând în continuare o sursă de informaţii demnă de luat în seamă. O dată cu anul 1900 în care Freud publică „Inerpretarea viselor” aceasta se transformă, în egală măsură, în ştiinţă şi artă. În orizontul problematic al procesului de individuare Jung acordă un loc aparte analizei viselor şi relaţiei dintre ele şi acest proces cardinal al vieţii psihice. Din acest motiv vom aminti, pe scurt, convingerile lui Jung referitoare la vise.printre-picuri-de-apa

La începutul evoluţiei sale ca psihoterapeut Jung a fost influenţat de concepţia lui Freud asupra viselor pe care acesta le consideră ca modalităţi mascate de satisfacere a dorinţelor refulate având în acelaşi timp şi funcţia de a proteja somnul. Astfel pentru Freud visele sunt alcătuite din două feluri de conţinuturi: latent (dorinţa interzisă) şi manifest (visul însuşi, aşa cum şi-l aminteşte cel care l-a visat) la care se ajunge prin tehnici ca deplasare, condensare, simbolizare, figurabilitate. Prin demascarea cenzurii care distorsionează conţinutul latent Freud credea că se ajunge la conţinuturile inconştientului. În lucrarea amintită el afirmă că interpretarea viselor „este calea regală către cunoaşterea activităţilor inconştiente ale minţii.”

Întrucât Jung a urmat concepţia freudiană asupra viselor, căreia, însă, I-a sesizat şi limitele (ca şi pe cele ale psihanalizei freudiene, în general) motiv pentru care şi-a construit propriul său orizont conceptual (vezi şi I.Mânzat şi M.P.Craiovan, Psihologia simbolului arhetipal, 1996, pag.232-247)

Partea 2 >>

Care este gandul tau?

 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.