Genele sociale – Ipoteză asupra originii instinctului religios la om

La ce se referă genele sociale? Pentru că există un procent foarte mic de oameni atei, se pare că religia în cele mai diverse forme ale ei este o “regulă” generală, un “instinct spiritual”. Asociere ciudată de termeni? Posibil. Există însă, incontestabil, comunităţi mai mult sau mai puţin restrânse de indivizi, care au sisteme religioase şi sociale extrem inflexibile. Acestea sunt asimilate rapid încă de la vârste fragede, ceea ce poate fi un argument pentru existenţa unei a doua categorii de instincte şi anume acelea care se declanşează într-un anumit context social, sub presiunile unui supra-ego al colectivităţii.

Le-am numit “instincte spirituale” pentru că apar mai târziu, la vârste precise, numai pe fondul unei normalităţi psihice, şi domină activitatea umană conştientă reglând activităţile psihice superioare: gândirea, memoria, creativitatea, imaginaţia, efortul intelectual etc.

Există cu certitudine genotip şi fenotip social, colectiv, dat de anumite frecvenţe genetice şi patrimonii comune ale unui grup de oameni. Ei bine, religia se încadreză în această categorie de “suprasimţuri” şi “supragene” (gene sociale). Acest patrimoniu genetic comun, supraindividual formează împreună cu cel individual un tot indestructibil, cu reale mecanisme de feed-back. Gena biologică(GB) are influenţe indirecte asupra genei sociale şi invers.

De subliniat însă că gena socială(GS) nu are o existenţă materială propriu-zisă, ci este pur şi simplu este o mărime care măsoară interacţiunile genelor biologice;este deci de natură pur conceptuală, abstractă, probabilistică şi nu poate fi modelată concret decât într-un univers cu un număr superior de dimensiuni. Bineînţeles că raportul temporal de influenţă reciprocă este unul bine definit în relaţie cu populaţia respectivă, cu posibilităţile specifice ale GS de a se autostabiliza ulterior după mutaţii ale GB de frecvenţă variabilă. GS este deci un deci factor mutagen, el însuşi supus unor transformări ritmice sau aleatorii, la intervale mai mici decât ale GB.

  1. Conceptul de subconştient biologic
  2. De la gene sociale la clone. Ipoteză psihanalitică asupra originii embrionare a religiei
  3. Dragostea ca mod de manifestare a genelor sociale (GS). Ipoteză “cvasiştiinţifică”
  4. O teorie a incompletitudinii în autocunoaştere
  5. Pescuitul şi vânătoarea… ca metafore a tot ceea ce se petrece azi cu noi!
  6. Mincinos final literar: de la “Impresii despre drept şi actul dreptăţii ca mecanism social”… până la “certitudinea existenţei divine”!

Acest articol a fost actualizat recent pe

de către

cu tematica

Despre autor

Avatar Jorjette C

Păreri și impresii:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *