Idei şi sfaturi pentru recoltarea şi păstrarea plantelor aromatice

Plantele aromatice pot fi păstrate uscate

Momentul cel mai potrivit pentru recoltarea lor este în preajma înfloritului sau chiar când înfloresc, deoarece atunci conţin cea mai mare cantitate de uleiuri eterice. Se recoltează frunză cu frunză, dacă sunt puţine şi au frunze mai mari sau, mai expeditiv, se ciupeşte vârful tulpinii şi câte 3-4 cm din vârful fiecărui lăstar, adică atât cât este fraged. După două săptămâni se poate repeta operaţiaa astfel încât în majoritatea verilor sunt posibile cel puţin 3-4 recolte.

Se spală lăstarii sau frunzele în apă rece pentru a îndepărta praful sau eventualele insecte, se zvântă într-un şervet şi se pun, de preferinţă, pe o plasă de sârmă sau plastic, sprijinită cu ambele capete, de pildă, pe braţele unui fotoliu sau pe două scaune, în aşa fel încât aerul să circule liber din toate părţile. Plasa se pune într-un loc umbrit şi se acoperă cu tifon sau cu altă plasă. Se pot pune şi pe hârtie acoperindu-le cu tifon, dar uscarea va fi mai înceată, iar starea materialului vegetal va trebui controlată mai des (eventual schimbată hârtia de sub el, dacă s-a umezit, cel puţin la începutul uscării). Stratul de frunze va trebui de asemenea să fie mai subţire ca să poată pătrunde bine aerul.

Dacă am recoltat lăstari sau frunze mari, cu codiţă, ca în cazul ţelinei, al leuşteanului sau am smuls plantele cu totul, aşa cum se procedează de regulă cu cimbrul, le putem lega în mănunchiuri mici atârnându-le într-o încăpere aerisită şi umbroasă sau le putem ţine ziua în aer liber. Plantele aromatice nu se usucă la soare, deoarece pierd o bună parte din uleiurile eterice, care se evaporă, şi odată cu ele, mireasmaa plăcută pentru care le-am strâns cu atâta grijă. Doar uneori se finisează uscarea, cam o jumătate de oră, în plin soare; dacă tocmai atunci vremea nu permite acest lucru, se pot pune în cuptor cu flacăra cea mai scăzută şi cu uşa deschisă, sau pe sobă.

Dacă materialul vegetal nu este uscat până la fărâmiţare (adică să foşnească şi să se sfărâme complet de îndată ce-l frecăm în palme) există pericolul să mucegăiască în timpul păstrării. Pe de altă parte dacă finisăm uscarea în cuptorul încins, frunzele pot căpăta o culoare maronie, neapetisantă. Unele gospodine de pot contrazice, afirmând că usucă ierburile aromatice de la început (tocate mărunt) în cuptor, la foc iute şi că acestea îşi păstrează perfect culoare, chiar mai bine decât atunci când sunt uscate cu încetul, în aer liber. Acest lucru nu este însă valabil pentru toate şi apoi în mod sigur pierd o parte din aromă.

După uscare, modul de păstrare are tot atâta importanţă pentru a le conserva cât mai bine aroma şi a le feri de mucegăire. Trebuie utilizate în acest scop recipiente închise, preferabil de sticlă sau de porţelan. Acestea se pot improviza din borcănele de medicamente cu gura mai largă, sau borcănele de conserve, cu ghivent (pentru cantităţi mai mari).

Pentru uşurinţa păstrării şi folosirii lor ulterioare, unele gospodine preferă să mărunţească şi să cureţe de codiţe sau nervuri mai groase frunzele aromate, frecându-le, pisându-le sau trecându-le în prealabil printr-o sită. Aroma este însă mai puternică acă le mărunţim, frecându-le în palme, în momentul utilizării. Recipientele se etichetează şi întrucât unele plante îşi pierd din aromă pe timpul păstrării, este bine să se treacă pe etichetă şi anul recoltării ca să le consumăm fără zgârcenie, înlocuindu-le anual sau măcar la doi ani, cu altele proaspete.

Congelarea este şi ea o metodă de păstrare a aromei şi culorii plantelor aromatice

Pătrunjelul, mărarul, menta, ca şi celelalte frunze parfumate, pot fi porţionate, ambalate în plastic şi ţinute vreme îndelungată în congelator. Trebuie însă utilizate imediat, înainte de ase decongela complet. O metodă de congelare mai originală este cea în cubuleţe de gheaţă care, adăugate în ceaiuri, băuturi răcoritoare sau preparate foarte fierbinţi dau o nuanţă deosebită, festifă, felurilor la care sunt adăugate. Se foloseşte aceeaşi cantitate ca atunci când materialul este proaspăt. Pregătirea lor înainte de congelare se face la fel ca în cazul uscării: se spală, se zvântă şi apoi se separă în cantităţile necesare pentru o întrebuinţare. Dacă se congelează sunb formă de cubuleţe, capacitatea tăviţei în care se fac cubuleţele fiind limitată, pe măsură ce se congelează acestea se scot şi se pun în pungi de polietilenă care se ţin în congelator. Dacă preferaţi o anumită combinaţie de ierburi aromatice o puteţi alcătui în proporţiile care vă plac mai mult, congelând apoi amestecul.

Articol etichetat cu:, , ,

Care este gandul tau?