Gian Battista – copilul minune

DELLA PORTA, Giambattista sau Gian Battista (1535, Neapole – 1615, Neapole), umanist italian. Copil-minune, el nu are încă 11 ani când îi uimeşte pe profesori prin poemele sale în latină. Străbate apoi Europa, mereu cu aceeaşi obsesie: să înţeleagă şi să strângă cât mai multe cunoştinţe. Când fundează în oraşul său natal o Academie a Secretelor, o face cu singurul scop de a admite aici pe oricine a făcut o descoperire sau o invenţie demnă de atenţie. Agronom avânt la lettre, astrolog, specialist în scrisuri secrete, se face remarcat prin piesele sale de teatru, dar renumele de savant se datorează, şi astăzi, lucrărilor sale de optică. (Teoriile sale asupra viziunii sunt juste, şi el a descris principiul telescopului înainte de Galilei.)

La jumătatea drumului între filozofie şi ştiinţă, el amestecă cu îndrăzneală fantasticul şi iraţionalul cu intuiţiile ştiinţifice cele mai moderne. Lucrarea sa cea mai importantă, Magiae n’aturalis sive ele Miraculis rerum natwarium (1558; frad. fr. La Magie naturelle, Rouen, 1612), considerabil dezvoltată până în 1589 (douăzeci de volume), constituie o prodigioasă aglomerare de speculaţii hazardate, de reţete empirice („Cum să ai un ten de trandafir” etc.) şi de riguroase observaţii ştiinţifice. Astfel, pentru Della Porta, se întâmpla ca vegetalele să fie capabile, fără intermediul cuiva, să aibă un comportament antropomorf, în acest caz, niciunul dintre sentimentele umane nu le este interzis, nici chiar pasiunea.

„Dorinţa erotică, spune el, este atât de mare şi de vie la femela-palmier, încât nu-şi slăbeşte dorinţa amoroasă decât dacă masculul ei iubit nu a consolat-o. Dacă nu i se satisface această dorinţă, ea moare.” Pentru a-l „cunoaşte pe cel cu care ea doreşte să se unească prin căsătorie”, arboricultorul se grăbeşte să-şi frece mâinile de toţi palmierii masculi din jur. Când a găsit arborele mult dorit, „femela-palmier îşi leagănă drăgălaşa şi graţioasa perucă”. Atunci, omul „va smulge flori din trunchiul masculului şi va încorona cu ele capul amantei, care, prin acest mijloc, bucuroasă de această dovadă de dragoste, devine fecundă…”

Giambattista Della Porta a scris şi o lucrare despre fiziognomonie, De humana physiognomonia (1586). Crede, precum Aristotel, a cărui autoritate n-o contestă deloc, că bărbatul trebuie să semene cu un leu şi adaugă ca pantera „se apropie mult de femeie prin forma corpului, a spiritului, a obiceiurilor”, pentru că, atunci când e frumoasă, e ca aceasta: „Gâtul foarte lung şi subţire, pieptul încadrat de coaste mici, spatele lung, fesele şi coapsele cărnoase, laturile şi burta mai degrabă plane…” Autorul nu se teme să inventeze o morfopsihologie animalieră.

Astfel, inconstanţii seamănă cu nişte păsări, avarii au „gâtul îndoit înainte şi umerii strânşi în faţă” etc. Ştiinţa nu trebuie să aibă false pudori; astfel, nasul revelează conformaţia secului. Totuşi, Della Porta ştie să rămână critic şi reaminteşte că un individ nu poate fi judecat după un singur semn — lucru prin care el este un demn precursor al lui Caspar Lavater.

Articol etichetat cu:, ,

Care este gandul tau?