Caracterul sezonier al producţiei de fructe ridică o serie de probleme în realizarea unei alimentaţii echilibrate în tot cursul anului. De aceea este indicat să folosim toate avantajele pe care le oferă anotimpurile bogate în fructe şi să asigurăm din vreme, în stare proaspătă sau conservată, necesarul de fructe pentru perioadele când acestea se găsesc în cantităţi minime.
Un gând bun este acela de păstrare, conservare. Cantitățile puse la păstrare ar trebui firesc să fie un comportament firesc chiar și pentru cei care trăiesc la oraș nu doar la țară. Compoturi și fructe uscate își pot prepara și cei care nu dispun de propria livadă de pomi.
La fel de gustoase pot fi și fructele congelate. Probabil în supermarketuri vei găsi în decembrie cireșe congelate, dar dacă primăvara-vara îți poți culege singur cireșe, de ce să nu îți aprovizionezi congelatorul cu 2-3 kg de cireșe?
Să discutăm în continuare despre prezența fructelor în alimentația noastră, din punct de vedere al anotimpurilor…
Fructele în alimentația din timpul primăverii
Alimentaţia în ultimele luni ale iernii este destul de săracă în vitamine, cele mai multe din sursele de vitamina C fiind epuizate. Carenţele de vitamine se manifestă prin aşa-numitele „astenii de primăvară”, caracterizate prin oboseală fizică şi psihică şi scăderea capacităţii de rezistenţă la infecţii. Rezistența scăzută la infecții denotă și predispunerea la gripe și răceli în timpul primăverii.
Merele, păstrate cu grijă peste iarnă, alături de lămâi şi portocale, constituie surse de vitamina C şi săruri minerale în prima parte a primăverii. Pe măsură ce apar cireşele timpurii, căpşunile şi celelalte fructe de vară, acestea vor asigura, în continuare, alături de legume, necesarul de vitamine.
De asemenea, fructele uscate sau conservate, contribuie la acoperirea necesarului de glucide, iar fructele oleaginoase (nuci, alune, migdale), completează aportul de lipide uşor asimilabile.
Fructele în alimentația din timpul verii
În timpul verii, fructele pot asigura organismului nevoia de vitamine şi săruri minerale, iar majoritatea oamenilor cu diferite afecţiuni pot beneficia din plin de cura de fragi, căpşuni, coacăze, vişine, cireşe, struguri, mere etc.
Fructele prezintă totodată avantajul întocmirii unor meniuri zilnice variate, oferind gospodinelor posibilitatea completării ideale a diferitelor preparate culinare. Prăjituri delicioase preparate cu fructe proaspete, salate de fructe sau iaurturi răcoritoare, cu fructe proaspete, cine nu ar dori să le savureze?
Consumarea zilnică a fructelor obligă însă şi la luarea unor măsuri de igienă, pentru evitarea unor îmbolnăviri, uneori deosebit de grave. Din această cauză nici un fruct nu se va consuma nespălat, ştiut fiind faptul că, prin intermediul lor, există pericolul contaminării cu ouă de paraziţi, microbi, substanţe toxice sau îngrăşăminte.
Îmbolnăvirile cele mai frecvente din timpul verii, mai ales la copii, sunt diareile şi au la origine, de regulă, consumul de fructe nespălate. Acum desigur, cine nu era în culmea bucuriei când mânca fructele direct din copaci? Să spunem că pericolul cel mai mare este în livezile ce respectă norme europene (pomii sunt stropiți cu tot felul de substanțe chimice) și pomii fructiferi din zonele stradale (gazele și poluarea, expun fructele la niște mutații genetice uneori!!).
Este interzis, de asemenea, consumul fructelor neajunse la maturitate, care pot provoca o serie de tulburări digestive, precum şi obiceiul întîlnit la copii de a bea apă după fructe. În acest din urmă caz, celuloza se îmbibă cu apă, îşi măreşte volumul şi poate provoca
îmbolnăviri ale tubului digestiv, uneori deosebit de grave.
În sfîrşit, menţionăm şi tulburările de tip alergic (urticarie), după consumul prelungit sau în cantităţi prea mari de căpşuni, zmeură sau fragi. Alergiile pofticioșilor pot fi simplu evitate prin alternarea tipurilor de fructe, la o distanța de cel puțin 2-3 zile. Dacă ai consumat azi 1kg de căpșuni mâine încearcă și portocalele, și cireșele și merele, și poate revii la căpșuni peste câteva zile!
Fructele în alimentația din timpul toamnei
Toamna este anotimpul cel mai bogat în fructe şi constituie sezonul în care se face şi aprovizionarea pentru iarnă. Ca şi în timpul verii, fructele trebuie să fie prezente în alimentaţia zilnică a oamenilor sănătoşi, de toate vârstele, precum şi a celor bolnavi, în sortimentele şi cantităţile prescrise de medic. Păstrarea fructelor peste iarnă se va face după îndicații speciale în funcție de modalitatea de păstare (conservare) aleasă.
Merele şi perele se vor păstra pe rafturi, într-un singur strat, fără a se atinge unele de altele, în încăperi răcoroase, cu temperatura şi umiditatea constante.
Fructele se pot păstra şi sub forma unor preparate, cum sunt compoturile, dulceţurile, gemurile, sucurile, piureurile.
Toamna este şi sezonul în care se coc măceşele, foarte bogate în vitamina C. Măceşele se recoltează când sunt bine coapte, se usucă la temperaturi moderate şi se depozitează întregi. Pentru prepararea ceaiurilor, măceşele se strivesc. De asemenea cantitatea cea mai mare de vitamina C o au după ce le prinde primul îngheț. Uneori este mai indicat să fie recoltate când dă prima zăpadă!
Fructele și semințele în alimentația din timpul iernii
Alături de legumele puse la păstrare, fructele, cum sunt perele, gutuile, citricele, dar mai ales merele, cele mai echilibrate din punct de vedere al compoziţiei, vor fi consumate, pe cât posibil zilnic sau la intervale scurte, în alternanţă cu fructele congelate sau cu cele
conservate în zahăr.
Fructele uscate şi nucile sunt foarte preţioase pentru aportul lor în zaharuri, grăsimi de origine vegetală, vitamine din grupa B, precum şi în substanţe minerale (fier, calciu etc.). Totodată, caisele şi prunele uscate sunt o sursă importantă de caroten (provitamina A).
În alimentaţia copiilor, fructele proaspete, uscate, congelate sau produsele lichide din fructe, vor înlocui în cea mai mare măsură dulciurile concentrate, care dezechilibrează raţiile alimentare. În egală măsură fructele, sub diferite forme, pot intra şi în alimentaţia bătrânilor şi bineînţeles a bolnavilor, în raport cu indicaţia medicală.
Lasă un răspuns