În privinţa acestei problematici trebuie să precizăm, de la bun început, că sintagma devenită “axiomă”: carnea este principala sursă de cele mai multe şi mai bune proteine (animale, de calitatea I) – este, de fapt, eronată. Dacă pentru lămurirea în privinţa aspectului calitativ se vor urmări – la momentul potrivit – datele de toxicologie a cărnii şi relaţia levogir – dextrogir cu tratamentul termic, în privinţa aspectului cantitativ lucrurile stau foarte simplu: la 100 grame de aliment, carnea are, în medie 18 gr. (între 12gr. – 22gr.) de proteine de calitate superioară, iar brânza şi produsele lactate (17–28 gr.%), ouăle (17 gr.%), soia (40 gr.%), nucile (17 gr.%) – alternativele naturale şi sănătoase ale proteinelor carnate – conţin un procentaj de proteine animale de calitatea I, superior sau apropiat celui din friptură sau jambon. Astfel, în medie la 100 gr. de produs avem:
- drojdia de bere- 46 g. proteine/ 100 g. produs
- soia- 40 g. proteine/ 100 g. produs
- arahidele- 30 g. proteine/ 100 g. produs
- seminţe de dovleac- 28 g. proteine/ 100 g.produs
- grâu încolţit- 26 g. proteine/ 100 g. produs
- brânzeturi – 25 g. proteine/100 g. produs
- nucile, gălbenuşul de ou – 17 g. proteine/ 100 g. produs
- seminţele de floarea soarelui- 14 g. proteine/ 100 g. produs
În ceea ce priveşte calitatea proteinelor, se ştie că în laptele, brânzeturile, ouălele care se consumă în alimentaţia naturală, proteinele sunt de calitatea I, adică acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali în procente optime absorbţiei intestinale şi utilizării în procesele plastice organice. În plus, prin asocierea proteinelor cu deficienţe în aminoacizi esenţiali, se pot realiza mixturi cu valoare biologică ridicată.
Sara Loves în articolul său: “Les vegetariens peuvent bien manger” din “Le sante’ de l’home” nr. 0,15/ 1993 arată că cele 18-20 de grame de proteine de clasa I obţinute din 100 g. carne pot fi procurate şi din:
- 90 g. grâu + 40 g. drojdie;
- 300 ml. lapte + 70 g. fulgi de ovăz;
- 100 g. porumb + 100 g. soia.
Lasă un răspuns