Energia vitală prin glandele endocrine

Glandele endocrine, prin intermediul secreţiilor lor care se varsă direct în sânge fiind astfel transportate în întreg corpul, influenţează diferitele sisteme ale căror activitate este stimulată sau inhibată, după caz.

În sistemul energetic uman, fiecărui centru energetic principal îi corespunde o glandă (perechi de glande) endocrină în dreptul căruia este şi poziţionată, de altfel.

Glandele secuale

Prostata şi testicolele la bărbaţi, ovarele, uterul, vaginul şi sânii la femei, sunt cele mai importante glande din punct de vedere energetic deoarece sunt cele care produc ernegie pentru celelalte 6 glande. Ele răspund de secreţiile de hormoni specifici, de energie secuală, de răspunsul secual şi de reproducere. Ele determină ansamblul personalităţii umane. Funcţionarea lor normală produce simpatia, atracţia fizică şi psihică, dragostea; asigură tinereţea, siguranţa şi forţa energetică a omului. Deficienţele în funcţionare produc zgârcenie, teama şi închiderea în sine.

Glandele suprarenale şi rinichii

Rinichii au forma unor boabe de fasole şi sunt aşezaţi în cavitatea abdominală spre coloană, cel drept situat, de obicei, mai jos decât cel stâng. Unele celule din rinichi, au rol de secreţie endocrină în special pentru creşterea presiunii sanguine sau pentru stimularea producţiei de celule roşii.

Glandele suprarenale sunt situate în extremitatea superioară a rinichilor şi participă la funcţiile rinichilor, oaselor, măduvii osoase şi a măduvii spinării. În lipsa lor se instalează, în scurt timp, starea letală. Zona internă secretă adrenalină şi nonadrenalină. Stimularea secreţiei lor, la impulsuri nervoase venite de la sistemul nervos simpatic în momentele de stres fizic sau mental provoacă o amplificare a forţei, vitalităţii, o activare a creierului şi a sistemului nervos simpatic, inima bate mai puternic şi mai rapid, pupilele se dilată, respiraţia este mai rapidă, creşte temperatura corpului şi metabolismul bazal. Scade apetitul şi mobilitatea. O secreţie scăzută a adrenalinei caracterizează o persoană sensibilă la frig, cu mâini şi picioare reci, fără poftă de mâncare, care îşi face uşor griji, plânge uşor, face depresii nervoase. La copii este încetinită creşterea, capacitatea de învăţare este scăzută, fiind tot timpul grăbiţi şi greu de stăpânit.

Splina şi pancreasul

Splina este situată între stomac şi diafragmă, la extremitatea stângă a acestora. Are culoarea albăstrui roşiatică, este spongioasă şi fragilă. Controlează procesul de distrugere a eritrocitelor îmbătrânite. Este locul prin care corpul fizic este vitalizat de energia solară.

Pancreasul are rol important în controlul sistemului digestiv luat în ansamblu. Controlează nivelul glucozei în sânge şi reglează temperatura corpului. O funcţionare defectuasă a pancreasului determină un dezechilibru a glandelor suprarenale, în primul rând, ulterior fiind afectaţi rinichii şi glandele secuale. Şocurile emoţionale sau stările depresive perturbă uşor glandele LANGERHAUS din pancreas care produc insulina.

Timusul

Este situat sub stern, între cei doi plămâni, este glanda dezvoltării copilului. După pubertate ea îşi diminuează treptat dimensiunile şi funcţionalitatea. Reglează inima, sistemul circulator şi sistemul imunitar. Activarea ei poate să stopeze procesul de îmbătrânire şi chiar să ducă la întinerire. Atunci părul cărunt devine negru, dinţii cresc din nou, persoana afişând tinereţea. Starea de funcţionare a timusului se verifică uşor: se apasă pe stern într-un punct situat la mijlocul distanţei de pe linia ce uneşte cele două mameloane. Dacă punctul este sensibil la durere înseamnă că această glandă nu funcţionează normal.

Glanda tiroidă

Se află situată în partea din faţă a gâtului. Tiroida secretă hormonul tiroxină care are iod în compoziţia sa şi controlează consumul de oxigen. Intensitatea metabolismului este dată de acest consum în unitatea de timp. O cantitate prea mare de hormoni determină creşterea nervozităţii, a setei, a ritmului respirator şi a celui cardiac, provoacă urinarea frecventă, insomnia, intoleranţa la căldură, scădere în greutate. O cantitate prea mică de hormoni determină o încetinire a activităţii individului, este inert, fără flagă, gras.

Paratiroidele sunt aşezate lângă tiroidă şi controlează repartizarea fosforului şi a calciului, elemente de care depind echilibrul nervos şi rezistenţa la stările emoţionale. Tiroida controlează creşterea corpului fizic, reglează metabolismul celular şi contribuie la dezvoltarea mentală.

Glanda pituitară (hipofiza)

Se află în centrul cutiei craniene, la baza creierului, exact în spatele rădăcinei nasului. Are mărimea unei boabe de fasole şi culoarea galben verzuie. Hipofiza produce hornoni ai creşterii, de stimulare a cortexului suprarenal, a tiroidei, a laptelui matern sau a pigmenţilor pielii. Gândurile, speranţele şi bucuriile, grijile, necazurile, constituţia nervoasă, memoria, înţelepciunea şi inteligenţa sunt influenţate de funcţionarea ansamblului hipotalamus-pituitară.

Glanda pineală (epifiza)

Acţionează direct asupra tuturor celorlalte glande. Epifiza are formă de con, diametrul de 2-3 mm, aproximativ 1 cm lungime şi este localizată chiar în centrul capului. Glanda pineală reprezintă centrul psihic şi spiritual al omului. Ei i se asociază conştiinţa şi intuiţia.

Glandele secuale constituie baza comportamentului glandular şi fiecare dintre sistemele glandulare ale acestui complex susţine un altul, dupa o ordine ascendentă.

Atunci când un sistem glandular este îndepărtat pe cale chirugicală se produce o stare de dezechilibru permanent. Fiecare glandă depinde de celelalte pentru alimentarea ei cu energie, ansamblul putânduse compara cu un sistem de vase comunicante.

Articol etichetat cu:,

Care este gandul tau?

 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.