Dramaraton – Astrologia Karmică cu Roger Elliot

Nu veti gasi cuvantul dramaraton in dictionar, pentru simpul motiv ca tocmai l-am creat. Dupa cum vedeti, este un amalgam simplu intre drama si maraton, si vrea sa exprime ideea reincarnarii ca un fel de spectacol de teatru de lunga durata.

Va alaturati acestei companii de teatru in acelasi fel in care William Shakespeare alatura jucatorii Burbage: ca pe un nimeni, tinand caii in afara intrarii in scena. Dar treptat, cu experienta, deveniti un formidabil lancier, apoi un figurant cu cateva replici de spus, apoi probabil un clown pentru pantomima de Craciun, dublura pentru unul din actorii de frunte, ingenua dintr-o farsa, pana cand, dupa un numar de ani, obtineti inaltimile ametitoare ale unui actor de marca, cu numele vostru in partea de sus a afisului si cu publivul extaziat la caderea cortinei.

Acest lucru ni se intampla tuturor, daca mitul reincarnarii este adevarat. Intreaga lume este o scena, si fiecare fiinta vie este actor in piesa sa fara de sfarsit. Chiar cand muriti, nu muriti de fapt, ci va retrageti cu eleganta la garderoba voastra, odihnindu-va un timp inainte de a va croi un nou costum si o noua confectie si pasind pe scena pentru un nou rol in Dramaratonul fara oprire al vietii.

In timpul acestei saga de lunga durata, au loc doua evolutii principale in care dumneavoastra, ca actor individual, deveniti in mod clar mai indemanatic odata cu experienta. Nu numai ca poti incerca cele mai dificile roluri din repertoriu dar domeniul tau devine mai vast; poti zbura de la musichall la tragedie, la comedii de situatie, fara a-ti pierde concentrarea. Pe scurt, faci progrese incet, sovaitor la inceput, dar invatand din greseli.

Invatati si de la alti membri ai companiei. In orice colectivitate umana exista oameni cu care aveti o legatura instantanee, si altii pe care nu-i puteti suporta. Dar in atmosfera intensa, de sera, a unei companii de teatru, sinteti stransi impreuna, indiferent daca va placeti unul pe celalalt sau nu. Simulati sentimente de tandrete si dragoste fata de cineva pe care in realitate il displaceti in mod sigur; si, in mod treptat, fiind fortati sa lucrati impreuna, va adaptati persoanei iar ea dumneavoastra, pana ce invatati sa va intelegeti si, cine stie, sa va iubiti unul pe celalalt.

In viata reala, de asemenea, oameni sint aruncati impreuna in grupuri care nu sint la propria lor alegere. In familii, scoli sau locuri de munca, sinteti fortat sa va amestecati cu oameni care sint diferiti de dumneavoastra; dar prin contactul cu ei va mariti experienta vietii umane si va dezvoltati propriul potential. Aceste intalniri – intre mama si copil, intre copil si profesor, ucenic si maistru – par total fortate; dar in Dramaraton nu exista legaturi intamplatoare. Oamenii pe care ii intalniti sint aceia pe care i-ati intalnit, i-ati iubit si v-ati certat cu ei – de multe ori inainte, in multe incarnari precedente. In mod cert, in timpul unei vieti va faceti cativa prieteni noi, si inamici; dar odata legatura stabilita, relatia va continua in alt timp, in alt loc, cu personalitati diferite.

In repertoriul teatrului puteti juca o saptamana eroul, in urmatoarea, raufacatorul. Puteti schimba de la Hamlet, plin de indoieli si introspectie, la Henry al V-lea, arzand de secrete si patima, si inapoi la omul constiintei, Brutus, si mai departe la batranul iubitor vagabond, Falstaff. Ati putea chiar s-o jucati pe Rosalinda din Cum va place, fiindca pe scena actorii si actritele isi schimba secul printr-un costum, cat ai clipi din ochi.

Exact in acelasi fel, in Dramaraton schimbati rolurile si secele in timpul vietii, intr-o clipa. In viata actuala puteti fi un debordant amator de petreceri, dar mergand inapoi in secolul al 18-lea, ati fi putut fi un dibaci tamplar de mobila fina, devotat mestesugului dumneavoastra, si in secolul al 22-lea ati putea fi conducatorul unei misiuni spatiale de colonizare.

Dar aceasta face ca procesul sa para intru totul accidental. De fapt, este de serviciu un director de distribuire a rolurilor foarte priceput, intotdeauna alegand exact rolul pe care il veti juca intr-o viata particulara. Chiar si atunci cand deveniti o stea, nu jucati intotdeauna partitura principala; uneori ati putea lua un rol neimportant, o mica parte ce cere insa o mare tehnica dramatica subtila. In mod egal, puteti fi chiar un incepator, dar sa va fie permisa o tentativa intr-un rol important, revendicat de catre dumneavoastra.

Cine este exact directorul de distribuire a rolurilor poate fi un subiect de discutie. Ar putea fi Dumnezeu sau unul din Arhanghelii sai executori ce raspund de Planificarea de perspectiva; sau ati putea fi dumneavoastra, discutand cu Arhanghelul lucruri cu de-amanuntul inainte de a incepe repetitiile; sau nu ar putea fi nimeni; doar o soarta rece, anonima, fixand lista de sanse fara a pune nici o intrebare si fara a da nici o ecplicatie.

In linii mari, aceasta este prima cale de dezvoltare care se intampla in Dramaraton. Dar mai exista de asemenea o alta dimensiune mai cuprinzatoare; progresul realizat de catre intreaga companie de teatru, intreaga rasa umana.

Cinicii afirma in mod frecvent ca umanitatea nu a realizat nici un progres. Uitati-va in istorie, exclama ei, si privesc la problemele actuale – astazi comitem exact aceleasi nebunii si barbarii care erau practicate in oricare din asa-numitele culturi primitive. Daca gasiti ceva, sintem mai rai, deoarece cruzimile acestui secol sint pe o scara mult mai diversa decat au fost vreodata posibile inainte. Nici un dictator tribal african preistoric nu putea comite genocidul in masa din Uganda pe care Amin, cu antrenata sa politie secreta l-ar putea realiza: nici Attila Hunul nu a avut puterea armelor si orgamizarea moderna pentru a rivaliza cu realizarile celui de-al III-lea Reich.

Dar acest lucru naste intrebarea: Ce este progresul? Acum 100 de ani, un individ din Vest vedea progresul in termenii expansiunii coloniale. Acum 10 ani l-am fi vazut in termeenii descoperirilor stiintifice. Astazi nu sintem siguri; sau probabil sintem paregatiti sa admitem ca exista prea multe feluri de progres, fiecare la fel de valabil ca si restul.

In mod cert, constiinta lumii noastre se poate sa nu fie cel mai bun judecator al adevaratului progres spiritual, la fel cum standardele comertului turistic (Mie imi place un ras zdravan cand ies sa ma distrez) nu sint in mod necesar aceleasi cu cele ale unui director artistic de companie teatrala. El isi stabileste obiectivele asupra a ceva intru totul mult mai sublim: actorie adevarata, integritate dramatica, in cea mai inalta expresie a culturii teatrale. Si dupa o lunga perioada de timp poate vedea imbunatatirile in interpretii individuali la fel de bine ca si in companie, privita ca intreg – care, in timpul sau, s-a transformat dintr-o societate de amatori dramatici de a treia categorie in ceva mult mai profesional.

Este un tip subtil acest Batran si Bun Director (cunoscut, pe scurt, ca Dumnezeu). El nu este pacalit de interpretarea de amator sau de micul bust, destept, plin de maniere false. El cauta onestitatea clara, atragatoare pe care o poate usor gasi intr-o replica a unui rolde figurant, ca si in interpretarile primadonei principale. El este impresionat de munca in echipa – de dorinta jucatorului de a coopera cu ceilalti actori, nu de acapararea luminilor rampei sau de dorinta de a pune capat povestilor altor oameni si de a te impauna cu importanta de sine. Mai presus de toate, El cauta plinatatea sufleteasca, abilitatea marilor actori de a intruchipa slabiciunea morala, bucuria si alimentarea conditiei umane in orice rol ar juca.

Astfel incat progresul este realizat in Dramaraton. Aceleasi vechi piese sint repetate sezon dupa sezon. Aceleasi povesti vechi sint dramatizate iarasi si iarasi, si de fiecare data interpretarile sint la fel de proaspete ca o margareta, ca si cum actorii nu ar fi jucat niciodata aceste roluri mai inainte. Dar daca se compara interpretarile din zilele noastre cu cele de acum cateva milenii, veti vedea diferenta. Exista o mai mare completare a caracterului; si pe cata vreme. In vremurile vechi exista doar o mana de actori caopabili sa joace bine, astazi talentul este mult mai raspandit.

In mod evident, procesul real al vietii, mortii si renasterii nu este totusi o performanta teatrala. Astfel incat comparatia nu ar trebui luata din punct de vedere literal. Dar Drama este totusi un concept folositor si viabil pe care il voi intrebuinta de-a lungul acestei carti; conceptul eternei vieti impartita intre pamant si cer, cu fiecare vizita ae pamantul realizata cu o personaliztate diferita.

Articol etichetat cu:, , ,

Care este gandul tau?