De la cornul secarei la LSD si arta psihedelica

Putina lume stie ca ciuperca parazita, cornul secarei (Claviceps purpurea) a produs in Evul Mediu epidemii la fel de temute precum ciuma si holera, cunoscute sub numele de Ignis sacer, focul sacru, focul Sfantului Anton, raul arzator sau gangrena solognotilor.

Cornul secarei daca era consumat in amestec cu faina, provoca o intoxicatie grava numita ergotism. Simptomele ce puteau fi gangrenoase sau convulsive, se afisau astfel: dupa o betie halucinatorie si o senzatie profunda de ingreunare, membrele atinse se umflau, se innegreau si se mumificau. Cangrena era atat de puternica incat producea ruperea degetelor sau chiar a membrelor.

In fata acestei epidemii, atestarile si semnalarile ergotismului nu au fost suficiente. Astfel primul care a stabilit o relatie intre aceasta boala si secara a fost Denis Dodart, un medic al lui Ludovic al XIV-lea intro scrisoare adresata Academiei.

cornul secarei ciuperca parazita Claviceps purpurea

Cornul secarei a fost pus in studiu abia un secol mai tarziu de catre abatele Teissier. Acesta confirma in cartea sa „Memoriu asupra bolii de secara numita ergot” ipoteza lui Dodart si chiar realizeaza experimente stiintifice pe diverse animale, unde urmareste si noteaza simptomele ergotismului.

De la cornul secarei la LSD si calatoriile psihedelice ce au dat arta psihedelica

Claviceps purpureaSecolul al XIX-lea vine cu o lumina mai clara asupra acestei ciuperci parazite, cornul secarei. Cercetatorii scolii din Basel, in frunte cu W. A. Stoll si A. Hofmann au reusit sa scoata in evidenta cei 12 alcaloizi, al caror constituent specific este o substanta cu nucleu heterociclic derivat al indolului, acidul lysergic, cu efect psihotrop.

Din vremuri imemorabile, cornul de secara era folosit in unele practici rituale mistice ale calugarilor din lamaseriile tibetane. Aflam din vestita lucrare in sanscrita Bardo Thodol (Cartea mortilor), ca ea producea efecte similare cu ale substantei halucinogene LSD 25. Era vorba de niste calatorii psihedelice, provocate cu ajutorul drogului, unde prin anumite tehnici si preparatii, se urmarea atenuarea tulburarilor psihologice periculoase. Asadar dozajul venea in sprijinul calugarilor tibetani, ca mai apoi sa ajunga ceva la mare voga in epocile urmatoare.

Datorita doctorului Timothy Leary, LSD-ul ca si practicile tibetane cu preparate ce contineau printre altele si cornul secarei, in anii 1960-1970 a generat in randul intelectualilor americani care l-au experimentat, o noua forma de arta, arta psihedelica.

Exemple de arta psihedelica

Bazata pe viziuni colore si geometrice, arta psihedelica a fost interzisa ulterior prin lege. Semnalele originii utilizarii substantelor psihotrope se pierd in istoria cultelor religioase, vechile practici devin azi experimente cu substante toxice menita sa induca fiintei dozate, calatorii colorate, minunate, dar in acelasi timp cu puternice traume ramase pregnant pe fiecare incercare.

Cornul secarei sau LSD-ul, morfina, cocaina, heroina sau hasisul, repezinta un pericol social, impotriva caruia continua sa se lupte in toate colturile lumii. Probabil sa cunosti originea, sa o respecti si sa o folosesti in viata ta actuala, daca ai nevoie, ar fi solutia, contra celor care aprovizioneaza cu droguri puternice dependentii de teribilism ce de multe ori ajung victime care isi pierd chiar viata!

Ganduri si impresii pentru "De la cornul secarei la LSD si arta psihedelica":

  1. Bogdan Cristescu braha leonard
  2. Bogdan Cristescu Florin

Care este gandul tau?