Totul despre coada soricelului – tratamente din medicina populara

Denumiri populare pentru coada soricelului (in latina Achillea millefolium): alunele, sorocină, brădățel, ciureșică, coada-șoarecii, coada-hârtului, crestățea, cricalic, iarba-oilor, iarba-șoarecelui, iarbă strănutătoare, prisnel, rotatele albe, șorecie, țâța forcotecii. Dacii îi spuneauchodela, codelea, cozea, coada șoricelului. (I. Pachia Tatomirescu, 1997) Denumirea populara a fost sugerata de forma frunzelor.

Descriere coada soricelului: este înaltă până la 80 cm, având două feluri de tulpini aeriene : unele mai groase florifere, foliate, ramificate la partea superioară şi care se termină cu capitule formate din flori mici şi altele sterile purtând numai frunze. Frunzele sunt alterne, penat-sectate, mai mult sau mai puţin păroase şi cu miros slab aromat şi gust amar -astringent. Florile sunt grupate în capitule ovoide reunite la rândul lor în corimb la extremitatea tulpinei. Fiecare capitul conţine 5—6 flori marginale pentamere, ligulate, tridinţate, de culoare albă, uneori roză până la roşie şi flori interioare regulate, tubuloase cu 5 stamine care sunt mai numeroase; fructul este o achenă.

Locurile de creştere. Coada soricelului este o plantă medicinala erbacee, vivace, stoloniferă, ce creşte prin locuri cultivate şi necultivate, din zona de şes până în cea montană, în întreaga ţară, prin fâneţe, poieni, margini de păduri, drumuri şi căi ferate, cu predilecţie pe soluri nisipoase uşoare. Înfloreşte din luna iunie până în septembrie.

Recoltare coada soricelului

Florile se recoltează în momentul în care majoritatea sunt complet deschise, spre sfârşitul înfloririi în zilele senine între orele 12—14 când conţinutul în chamazulenă (cu acţiune antiinflamatoare) este maxim.

Atât părţile aeriene (Herba Millefolii), cât şi florile (Flores Millefolii) constituie părţile de plantă utilizate în terapeutică ; ele se recoltează în timpul înfloririi şi se usucă în straturi subţiri, în locuri aerisite, în special în poduri acoperite cu tablă.

Florile de coada soricelului nu sunt doar albe, cum stie toata lumea. Se gasesc in natura si flori de coada soricelului rosii, roz, galbene, portocalii, etc.

Principii active coada soricelului: ulei volatil este de culoare albastră, bogat în azulenă (în special în chamazulenă), proazulene (M1, M2 şi C, achilină), taninuri, flavonoide şi unele substanţe încă neidentificate, înzestrate cu acţiune antibiotică şi colină.

Planta conţine compuşi triterpenici (alfa pinen, borneol, cariofilen etc.), acid salicilic, formic, acetic, izovalerianic, acid aconitic, asparagină, acid ascorbic, ulei gras format din acizii : linoleic, oleic, miristic, palmitic, gliceride ale acestor acizi, rezine, săruri de magneziu, un glicozid ben-zaldehidcianhidrini ( lung cuvânt :D ).

Acţiune farmacologică. Datorită uleiului volatil şi proazulenelor are acţiuni : stomahice, astringente, antiinflamatoare, calmante şi uşor antiseptice şi tonic-amare.

Intern, planta este un bun bronhodilatator, expectorant, antiseptic bronşic, dezinfectant şi calmant gastro-intestinal, carminativ, diminuează secreţiile gastrice, astringent, antispasmodic al căilor biliare, analgetic, hemostatic, decongestiv hemoroidal, antiseptic şi calmant al mucoasei ano-rectale.

Extern : calmant, antiinflamator şi dezinfectant (băi sau comprese); regenerează ţesuturile.

Coada soricelului – Beneficii pentru sanatate

Intern : în anorexie — datorită gustului amar imprimat de achileină, creşte apetitul. În hemoroizi, hipermenoree şi dismenoree, datorită achileinei, care reduce timpul de coagulare a sângelui, diminuează congestia, usucă secreţia şi are proprietăţi calmante şi dezinfectante. Proprietăţile antiinflamatorii, antiseptice şi protectoare epiteliale sunt întărite şi datorită prezenţei uleiului volatil şi în special chamazulenei din acest ulei. Datorită extractelor eterice cu acţiune antibiotică şi a chamazulenului cu acţiune antiinflamatoare, este utilizat cu bune rezultate în bronşite, gastrite, balonări abdominale şi boli ale vezicii urinare. În colici hepatice, ca stimulent şi calmant ; măreşte secreţia biliară. Mai este folosit în enterocolite, colici gastrice şi cistite.

Extern, sub formă de comprese, calmează tenurile înroşite şi iritate. Se mai utilizează în arsuri, plăgi supurante (purulente), eczeme zemoinde, abcese dentare, ulcer varicos. În hemoroizi, se foloseste sub formă de ceai în amestec de coada şoricelului şi frunze de urzică ; în caz de constipaţie se adaugă şi coajă de cruşin.

Preparare şi utilizare. Intern, sub formă de infuzie 2— 5 g% (200—300 ml pe zi) se ia în enterocolite, gastrite şi anorexii. O altă formulă de preparare : infuzie din 2 linguri de flori la 500 ml apă clocotită ; se bea călduţ şi fracţionat în 4 – 5 reprize, în cursul unei zile. O infuzie mai concentrată făcută din 10 g plantă la 100 ml apă ajută la eliminarea viermilor intestinali (ceaiul se bea dimineaţa pe stomacul gol).

Extern, infuzia de 10% sau din 3 linguri planta la 500 ml apă clocotită, sub formă de băi sau comprese, se foloseşte ca antiinflamator, dezinfectant şi calmant în arsuri, plăgi purulente, hemoragii etc.

Coada soricelului – Tratamente din tradiţiile populare

Coada soricelului se folosea la răni şi tăieturi. Se pisa planta, ori numai frunzele ei, se storcea seva pe rană sau tăietură, iar cu resturile se lega. În alte zone, frunzele se pisau, se amestecau cu grăsime şi aşa se puneau, ori se uscau, se sfărâmau şi se presăra praful. Frunza pisată si amestecată cu răşină se punea pe buboaie, ca să le grăbească coacerea, spargerea şi vindecarea. Tot cu coada soricelului se tratau alunitele de pe faţă şi alte boli de piele. Se mai folosea contra pecinginei. Frunzele uscate şi pisate se puneau între degetele de la picioare, contra opărelii, iar crude şi pisate, pe păducei.

Etimologia denumirii: Numele de Achillea este latinizarea grecescului Achilleia, nume dat în cinstea eroului Achilles, care, învăţând arta tămăduirii bolilor de la centaurul Chiron, a folosit această plantă pentru vindecarea rănilor lui Telephos ; cuvântul millefolium este format din cuvintele latine miile = o mie şi folium = frunză, referindu-se la frunzele sale subdivizate în multe lacinii.

Articol etichetat cu:, ,

Ganduri si impresii pentru "Totul despre coada soricelului – tratamente din medicina populara":

  1. Jorjette C Babiciu Silvia
  2. Jorjette C Petra

Care este gandul tau?