Cine crede în reîncarnare? – Astrologia Karmică cu Roger Elliot

Idea renasterii este la fel de veche ca si dealurile. Acum 2000 de ani, pentru a judeca dupa studiile antropologice, majoritatea oamenilor ce traiau in lume credeau intr-un fel de reinnoire ori reinviere sau transmigratia dintr-un corp in altul. Conceptul este larg raspandit printre triburile de indieni americani, Mayasii din America centrala, Icannii din padurile amazoniene. Multi oameni din Africa tropicala, de la Zulusii din sud pana la tribul Ibo din vest, aveau credinte bine inradacinate in reincarnare.

Era o credinta impartasita de multe culturi europene timpurii, de la Tara de Gheata la batrana Prusie, incluzand Celtii din antica Britanie. In Australia, fiecare trib de aborigeni, fara exceptie, credea in reintoarcerea stramosilor ca noi-nascuti. Majoritatea oamenilor de pe subcontinentul indian – in particular Dravidienii si Nagasii – si cei din Asia de Sud-Est, pana la peninsula Malayezia, toti aveau o incredere trainica in renastere.

Fiindca aici s-au nascut cele doua mari religii: Hinduismul si Buddhismul, care au amandoua ca subiect central, reincarnarea. Ideea Dramaratonului Spiritual a fost dezvoltat si in India inainte de a deveni parte a constiintei fiecarui hindus sau buddhist. Este subliniat in Ecouri din Orient:

In Est viata omului pare a fi un lung pelerinaj, nu numai de la leagan la mormant, ci de asemenea putere lungi peioade de timp, intinzandu-se de la inceputul pana la sfarsitul Manvatarei, sau perioadei de evolutie… S-au ridicat natiuni si civilizatii, s-au maturizat, au intrat in declin si au disparut; dar omul traieste ca spectator al tuturor schimbarilor fara numar ale mediului inconjurator… El aduna experienta in toate epocile, sub toate legile, civilizatiile si obiceiurile, intotdeauna angajat intr-un pelerinaj spre mormantul de unde a venit.

Aceeasi idee este exprimata, mult mai poetic, in Bhagavad-Gita:

Exista noapte si zi in univers.

Ziua rasare si toate acele vieti ce stateau ascunse dormind

Ies la iveala si isi arata manifestarea mortala;

Noaptea cade, si totul este dizolvat

In somnul germene al vietii.

Astfel sint vazute, o Printe, si apar in mod neintrerupt

Dizolvandu-se cu intunericul, iar cu ziua reintorcandu-se

La noua nastere, noua moarte…

Este usor de vazut cum oamenii nesofisticati, din mediul rural, constienti in mod constant de curgerea ciclica a anotimpurilor, pot compara viata oamenilor cu a florilor, a recoltelor si a plantelor, care par sa moara toamna, doar pentru a fi renascute in primavara urmatoare. Daca totul ar fi doar atat, atunci reincarnarea ar fi pur si simplu sentimentalism – o reasigurare, ratand oamenilor simpli ca moartea nu era un adio, ci un la revedere.

Insa in Buddhism este legata in mod notabil cu ideea complexa a evolutiei, ce explica de unde a venit omul – si unde va merge. Asa cum a scris Edwin Burt in Invataturile compatimitorului Buddha:

In primul rand, si desigur cental, se afla conceptul Brahman, absolutu metafizic, de la Brahman vin toate lucrurile; la Brahman se intorc toate lucrurile. In al doilea rand, exista conceptul de atman, sufletul sau sinele. Si chiar intelesul acestui concept este determinat de convingerea centrala hindusa ca adevaratul sine al fiecarei fiinte umane este identic cu Brahman si ca atunci cand aceasta identitate este realizata, solutia salvarii este realizata.

Aceste idei nu sint nici pe departe diferite de ale crestinismului sau ale multor alte religii: ca omul are o scanteie din Dumnezeu inlauntrul sau si ca atunci cand toata lipsa de religiozitate a fost inlaturata, omul va fi reunit cu Creatorul sau.

In crestinism, desigur, aceasta purificare trebuie sa aiba loc in timpul unei singure vieti, indiferent daca aceasta dureaza o luna sau un secol. In conformitate cu cat de bine v-ati curatat sufletul de impuritati pe pamant, este recompensat cu o vacanta eterna in Ceruri, altfel, cu o condamnare vesnica.

Hinduismul si Buddhismul, pe de alta parte, adopta o apropiere mult mai rezonabila si mai logica. Scopul ramane acelasi: indepartarea poftelor lumesti. Dar scala de timp este prelungita in mod corespunzator.

Numai in cazuri rare un individ va fi purificat in mod suficient de alte pofte din existenta lui actuala astfel incat sa poata spera la eliberare inainte de moartea corpului in care sufletul sau locuieste acum. Dar acest suflet va supravietui acestui eveniment si va continua sa existe, luand noi forme una dupa alta, pana ce purificarea este completa; de fapt, el a existat in forme fara de nnumar in trecut.

In acest fel crestinul este admonestat sa se comporte bine in timpul unei vieti, de dragul unei fericiri sau suferinte eterne in viata de apoi – ca si cum el era un jucator indemnat de sfatuitorul sau sa-si plaseze intreaga sa avere pe un cal cu puitine sanse de castig. Daca acesta castiga, totul este bine – daca nu, totul este pierdut.

Celui care l-a urmat pe Buddha, pe de alta parte, i se da tot timpul din lume pentru a obtine Nirvana, oricat i-ar lua unui om bun la toate sa-si renoveze propria casa. Daca face o munca slaba, va trebui sa se puna din nou pe treaba… iarasi… pana ce invata sa fie un expert; si, in acelasi timp, el este cel ce sufera, traind intr-o casa gata pe jumatate.

Aceasta credinta, ca un om este responsabil pentru propriile sale actiuni isi are ecoul in religia crestina, desigur; si este pe deplin inteles ca unul dintre Parintii Bisericii, remarcabilul Origene (185-254 i. H.) credea nu numai in reincarnare, ci si in karma.

In consecinta, oricine dintre aceia care descinde pe pamant, in conformitate cu meritele sale sau pozitia pe care a avut-o acolo, este predestinat sa fie nascut in aceasta lume fie in locuri diferite sau natiuni diferite, ori cu o ocupatie diferita, sau cu diferite infirmitati, sau sa se traga din parinti religiosi sau cel putin din parinti mai putin piosi; asa cum uneori se intampla ca un israelit sa descinda printre sciti iar un biet egiptean sa coboare in Iudeea.

Multe afirmatii din Noul Testament pot fi utilizate pentru a sustine notiunea ca Isus insusi a acceptat reincarnarea si karma ca adevaruri axiomatice ale epocii Lui. Indiferent ce seamana un om, aceea culege (cum iti asterni, asa dormi). Nu judeca, pentru a nu fi judecat. In mod cert, influenta ganditorilor greci ar fi imprastiat ideile printre intelectualii mediteraneeni. Platon este probabil cel mai celebru partizan al renasterii si a legii cauza-efect. Asa cum a scris in Legile sale:

Afla ca daca devii rau, vei ajuge la sufletele rele, iar daca devii bun, vei merge la cele mai bune si in fiecare succesiune a vietii si a mortii vei face si vei suferi…

Dar pe masura ce crestinismul ortodox a castigat o sugrumare a gandirii occidentale, nu s-a mai vorbit despre reincarnare; si in anul 555 i. H., la al 5-lea Conciliu Ecumenic, invataturile preexistentei sufletului au fost declarate drept anatema.

A devenit fara exagerare ujn subiect ocnult, ascuns de atentia publivului. Si cu toate ca multi filozofi au crezut in renastere, nu a fost niciodata acceptata in general in Vest.

Odsata cu ridicarea catorva culte non-conformiste in timpul sfarsitului sec. 19 – de remarcat teozofia si antropozofia – s-a produs o contopire intre atitudinile estice si cele vestice. Multe dintre grupurile spirituale si bisericile care astazi impartasesc credinta in reincarnare isi gasesc urmele originii intelectuale inapoi in miscarea teozofica.

Secolul XX a introdus o noua voce in disputa. Aceea a psihologului carl Jung, care a facut mai mult decat oricine altcineva in vederea imbinarii punctelor de vedere religioase si psihologice. Intr-o conferinta sustinuta in 1939, el spunea:

Renasterea nu este un proces pe care sa-l putem observa in vreun fel. Nu-l putem nici masura, nici cantari si nici fotografia. Avem aici de-a face cu o realitate pur prsihica, care ne este transmisa in mod indirect. Unul vorbeste despre renastere, altul sustine renasterea, altul este pe deplin increzator in renastere.

Renasterea este o afirmatie care trebuie numarata printre afirmatiile primordiale ale omenirii. Aceste afirmatii trebuie sa se bazeze pe ceea ce eu numesc arhetip.

Pentru Jung, nu conta daca reincarnarea era un fapt. Ceea ce era semnificativ era faptul ca multi oameni, din multe culturi diferite, credeau ca este adevarata. Pastele este o afirmatie colectiva a arhetipului Renasterii: si desigur e Craciunul, pentru ca in emisfera nordica zilele incep din nou sa se mareasca; iar romanii numeau festivalul Nasterea Soarelui Necucerit.

Asa cum toate comunitatile celebreaza arhetipul Ranasterii, la fel si indivizii. Oricine deschide o noua pagina, sterge trecutul cu buretele, uita si iarta, intruchipeaza arhetipul Renasterii; si astfel, desigur, toti sint crestini nascuti din nou. Pentru Jung si adeptii sai, Renasterea este o realitate psihica: un fel de balena gigantica, iluzorie, innotand in apele subconstientului colectiv, o creatura pe care cu greu o eviti odata ce te-ai scufundat in apele materiale din aceste adancimi submarine.

Va las sa decideti care va fi atitudinea voastra fata de enastere. Credeti-o in totalitate, bineinteles. Eventual, daca doriti, ridiculizati-o. Dar in timp ce cititi aceasta carte, jucati-va de-a jocul metafizic al asumarii ideii reincarnarii ca fiind adevarata. Exista argumente pro si contra, dar nu fiti complet legat de nici unul din ele. Pentru a aprecia Dramaratonul, trebuie, asa cum spunea Aristotel, sa renuntati la necredinta voastra.


Acest articol a fost actualizat recent pe

de către

cu tematica

Despre autor

Avatar Jorjette C

Păreri și impresii:

25 de răspunsuri la „Cine crede în reîncarnare? – Astrologia Karmică cu Roger Elliot”

  1. Si apropo…am uitat sa mentionez…incep sa cred ca omul crede si vede ceea ce vrea sa creada…deoarece sati dau niste exemple…cei care cred in Dumnezeu…sunt unii care intra in moarte cerebrala si vad iadul sau raiul dar nici alea nu le vad toti la fel ce fiecare cum vrea el sa le vada.Care crede in reincarnare isi aminteste ca a avut si alte vieti sau mai stiu eu ce…si exemplele mai pot continua…nu este vorba doar despre acestea doua…cum am spus mintea omeneasca vede doar ce vrea ea sa vada si crede la fel…dar pana la urma nu stie nimeni carei adevarul…singura care poate afla este stiinta si trea sa ne bazam pe ea deoarece ea demonstreaza nu doar zice…de asta zic ca sper ca sa se dezvolte mult mai mult in cel mai scurt timp…vom vedea peste cativa zeci de ani ce va fi…eu cred ca se vor descoperi lucruri pe care nici nu ni le imaginam…lucruri care deja sunt descoperite multe doar ca nus dovedite sau nu vor sa le faca dezvaluite…si aici nu ma refer doar la masinarii…ci la absolut totul.

    1. Cum spui si tu, nu te simti liber pentru ca esti o minte libera intro societate ingradita. Un prieten mi-a spus o data ca eu sunt un suflet rebel. Ca ma voi opune oricui si oricarui sistem doar pentru ca sunt un suflet rebel.

      Noi nu stim adevarul pentru ca nu vrem sa acceptam adevarul relative ca fiind adevaruri absolute pentru ca adevarul absolut stim ca este compus din adevaruri relative sau … stim cu toata fiinta ca totul este adevarat doar ca nu exista ceva absolut adevar peste toate adevarurile. Sa-ti explic viziunea mea…

      Stim azi ceva si maine aflam ca ceea ce stiam era prea putin si acum stim mai mult. In acest timp, asupra unui adevar ca cel detinut de religie, de Biserica, de ideologia lui Dumnezeu creatorul suprem, aflam ca oamenii pentru credinta in adevarul lor aleg sa faca alti oameni sa sufere doar pentru ca nu cred ca si ei. Si uita-te in jur ca asa se intampla de sute de ani incoace. Inchizitia nu mai arde necredinciosii si alchimistii preocupati de stiinta nu de relegie, dar ii tine in frau cumva! Si nu ii mai spune inchizitie, acum societatea judeca oamenii! Musulmanii sunt gata sa isi dea viata ca sa omoare niste necredinciosi, care culmea, victime fiind, ii considera taman pe musulmani necredinciosi.

      Credinta este o smecherie pur omeneasca, dar din cauza ca unii oameni cred pe alti oameni, doar pentru ca exista diferente in functionalitatea creierului, se ajunge la asa zise dogme. In orice colt unde o dogma te tine captiv intrun adevar relativ, exista suflete, exista oameni, care stau cu capul in afara cutiei si vad mai mult.

      In Biblie se spune ca suferinta este calea de izbavire. Azi cineva a spus ca ateismul este intrarea pe usa din spate in casa lui Dumnezeu.

      Noi nu avem o regula generala ci personal cred ca de asta suntem aici, sa ne faurim un viitor, ca natie, ca omenire nu ca individ! Si ajutorul vine de la toti, caci toti la un moment dat in viata spun ceva ce poate lumina mintea intunecata a oamenilor.

      Mentine linia si nu te lasa pus jos de dogme. Cred ca poti genera lucruri frumoase si poti vedea ce altii nu vad. Ai grija cand judeci caci mereu vei fi judecat, si desigur cand cauzezi suferinta, vei suferi! Respecta legea universului nostru, legea cauza-efect, si cand faci ceva sa nu uiti ca vine mereu reactiunea dupa fiecare actiune! Cu cat anticipez mai clar cu atat eu beneficiez de o viata mai placuta. Sunt atent cand fac ceva, sa nu cumva sa atrag asupra mea ceva ce nu as vrea sa traiesc, nu din teama sau din frica, ci considerand ca nu am nevoie. Nu am nevoie sa ma cert cu cineva, nu am nevoie sa fiu batut, nu am nevoie sa fiu furat, nu am nevoie sa fiu injurat etc etc. Si fac cum fac sa nu atrag aceste lucruri ci altele. Si ma gandesc mereu cand fac ceva in viata, ca vreau sa atrag ce am nevoie, si am nevoie de liniste, am nevoie de clipe de fericire, am nevoie de intelegerea naturii, am nevoie de sanatate si de simturi puternice, am nevoie de o situatie financiara clara care nu creeaza repercursiuni ca la Udrea si alti parlamentari si oameni politici, am nevoie ca oamenii din jur sa fie prietenosi cu mine si sa nu imi poarte ganduri rele …

      De cand actionez asa (de mai bine de 5 ani) au fost schimbari majore in viata mea. Nu regret nimic si vad acum ca multi ma cauta sa ma felicite pentru viata ce am ales sa o traiesc.

      Acum, cum iti traiesti tu viata? Mai mult de gandurile tale, practic, cum stai cu relatia cu cei din jur?

      1. Cu relatia cu cei din jur…poi cu cei care imi sunt cu adevarat prieteni ma inteleg bine dar dupa cum stii in ziua de azi sunt multe putrezeciuni printre noi care nu stiu altceva decat sa faca pe altii sa sufere…si sa stii ca ma confrunt din pacate cu cateva persoane dealea…dar na daac ei is prosti nai dupa ce sa fii si tu…dar asta nu tine de religie sau mai stiu eu ce…aia asa sunt ei chiar si daca ar fi ateii:))…dar in fine cum ziceai tu asa este…eu as vrea sa cred ca nu exista vreo divinitate ca totul este o inventie deoarece nustiu de ce dar asa simt ca sunt liber…cum spun ateii,ei se bazeaza pe ce este dovedit nu cred in divinitati si in alte lucruri deastea si de aia oamenii ii hulesc…dar sa nu uitam ca toti mare intelepti au fost ateii si ateii aia neau schimbat lumea si or vor schimba si in continuare…majoritatea oamenilor de stiinta sunt atei…poate unii cred doar ca asta e viata si dupa aia gata…nu mai este nimic nici viata de apoi nici reincarnare…pentru ca asa se simt ei bine si poate ca sar putea ca chiar acesta sa fie adevarul…acuma cine stie ce ne aduce viitorul…eu unul sunt de parerile astea deoarece priveste un pic dincolo de pamant…stii ca universu e nemarginit si cred ca stii ca este imposibil sa nu se mai afle si alte vietati in el…poate marile puteri si stiu asta dar nu vor sa dezvaluie…te gandesti ce ar fi mai ales prin randul religiei cand ar auzi ca nu suntem singuri:))…nu ar accepta in veci dar eu sunt sigur ca exista si tocmai asta ma face sa privesc dincolo de religie…sa ma gandesc mai mult la stiinta…acum na iar am deraiat un pic de la ceea ce mai intrebat dar vroiam sa spun si asta…deci in concluzie ma inteleg bine cu oamenii…desigur cu cei cu care ma pot intelege…nu sunt un om rau…nu vreau raul nimanui dar numi place nici sa primesc rau de la altul…nu sunt o fire chiar asa razbunatoare…sunt o fire mai timida care uneoari ii accepta pe cei din jur chiar daca acestia te iau la misto sau mai stiu eu…intelegi ce vreau sa zic…nu sunt nici un bataus…sunt mai mult un fricos decat bataus:))…asta e adevarul nu sunt mandru de asta dar nam ce face:))…in fine cam astea sunt trasaturile mele…

      2. Si am uitat sa zic…daca mergeau toti oamenii pe baza stiintei am mai fi avut azi ceea ce avem?…tehnologia asta…sunt sigur ca nu deoarece religia face doar ceea ce zice biblia si invataturile…ei nu privesc dincolo de ceea ce stiu deja deoarece se tem de mania lui Dumnezeu…dar cei care au privit au schimbat totul…si asa va fi si in continuare…nu oi fi eu vreun intelectual dar cred ca am dreptate in ceea ce zic.

      3. :)) am vrut sa zic la inceput ,,pe baza religiei“…scuze pentru asta

      4. Of, cate as putea comenta alaturi de tine! Te etichetez usor si se vede clar in mintea mea cam pe unde esti tu pe linia vietii. Vreau sa iti zic atat (stiu ca sunt doar vorbe si eu pun mare pret pe ce spun si pur si simplu stiu ca oricum gandesti cum vrei tu) exista maturitatea intelectuala! Aceasta trasatura a omului o dobandeste in timp, si nu doar pentru ca este captiv in timp ci pentru ca creierul are nevoie de un anume moment prielnic ca sa inteleaga cumva mai profund ceea ce il inconjoara.

        Intervii tu, pentru ca mediul ti-l construiesti treptat. Si cand va veni momentul maturitatii tale intelectuale, pe baza celor ce le-ai acumulat, ce le-ai construit in jurul tau, vei intelege mai bine si mai clar. Asta este cumva inceputul inteleptiunii proprii pentru care sufletul tau va vibra de bucurie, vei fi gata sa iti dai viata pentru o idee din capul tau.

        Fara suparare, dar ai multe de facut pentru tine! Te vad ca acum esti intrun moment aiurea si cam asa ti-e viata de mult caci nu este ceva de curand! Nu ma pricep sa ajut oameni caci ma supara prea tare faptul ca oamenii nu vad. Oameni ca tine care se joaca cu cuvintele si construiesc in ei idei pe baza ideilor altora.

        Descopera-te pe tine! Fii tu, fii original! Intelege-te! Accepta-ti soarta fiind ceea ce parintii tai te-au invatat. Si nu doar ei! Tu acum te imprastii in toate directiile si faci prea multe valuri! Nu iti este de folos! Cauta sa de focalizezi pe ceva si simte mai multe decat gandesti! Te rog sa intrerupem discutia asta aici, caci prea multe vorbe vor duce nicaieri! Eu sunt multumit de viata mea, si sper sa ajungi si tu la fel! Oricum, dupa ce pleci din casa parintilor tai, dupa ce vei gati singur mancarea ce o mananci, dupa ce vei cunoaste natura care iti sustine viata, si dupa ce vei respecta tot trecutul tau ce te-a dus unde esti, si dupa ce vei decide sa faci si tu ceva pentru omenire, cel putin dupa ce implinesti toatea astea, poti spune ca esti mai aproape de a-ti intelege viata! Trebuie oricum sa traiesti tot ce iti iese in cale! Cumva m-ai iritat, caci simt ca esti special, dar stai in noroi si te joci cu mintea ta in loc sa o iei in serios! Cine stie ce mare om poti fi!

  • :))Vrei sa ma descoperi.Atunci hai sati spun ceea ce gandesc acum…eu cam imi schimb gandirea in functie de ce citesc si in ultimele luni am inceput sa citesc documentare ca reincarnarea si documentare stiintifice.Vroiam sa descopar adevarul:)) sincer nu ma simt liber gandind ca asta suntem noi de fapt…niste suflete care traiesc odata sau care se nasc de mai multe ori…deja poate ai observat ca miam schimbat iar gandirea fata de ce am scris ultima data :))…in fine…nu vreau sa mai critic nimic…probabil ca nu voi gasi niciodata adevarul…eu tind sa cred doar ca noi nu suntem chiar ceea ce credem noi de atata timp si sper doar ca stiinta sa se dezvolte atat de mult incat sa demonstreze ca nimic din toate astea cum ar fi religie,reincarnare sau mai stiu eu ce nu sunt adevarate…cred ca in momentul de fata si poate ca si mai incolo stiinta este cel mai credul lucru…deoarece stiinta dovedeste.

    1. Stiinta este limitativa, pentru ca ea este reprezentata de oameni. Atunci cand vorbesti de stiinta nu e ca si cum vorbesti de Dumnezeu, sau de o forta atotputernica, ci vorbesti de niste oameni care fac experimente… Stiinta ne ascunde noua foarte multe, de asta si spun ca este limitativa si nu putem avea incredere absoluta in ceea ce ne spune.

      Cum a spus si Bogdan, suntem aici sa ne ajutam unii pe altii, acesta este de fapt scopul vietii, impreuna si nu separati. Cu cat reusim sa avem mai multa incredere in noi insine si sa fim mai altruisti, cu atat evoluam si ne apropiem de ceva…

      Nu lasa ca ceea ce citesti sau ceea ce afli sa se stratifice si sa se solidifice, pentru ca nimic nu este batut in cuie. Plus de asta, totul este relativ 🙂

  • Dupa cum spuneam ca sar putea sa imi pierd credinta si in reincarnare asa sa si intamplat.Am inceput sa cred din nou doar in Dumnezeu si vreau sa va spun ca Dumnezeu exista cu adevarat si imi pare rau pentru cele scrise mai jos…sunt cel mai pacatos dintre toti dar ii multumesc Domnului ca ma intors din drum.Credeti in Dumnezeu caci El exista…

    1. Și ce anume te-a facut sa te razgandesti?

      Personal nu contest nici existența lui Dumnezeu, dar nici a reîncarnării. Dacă credința creștin ortodoxă nu acceptă reîncarnarea, asta nu înseamnă că nu există, oricum, nici nu contează prea mult, cred eu, ce urmează, ci ceea ce este. Prezentul ne ghidează spre viitor, așa că importanți sunt pașii pe care îi facem, nu unde ajungem.

      Îți mulțumesc pentru că ai impartasit cu noi din parerile tale. Te mai astept!

      1. Poi asta ma facut sa ma razgandesc.Crestinismul e in contradictie totala cu reincarnarea si mai ales ca am fost invatat cu treaba ca ai o singura viata si dupa aia ori te manca iadul ori mergi in rai ma face sami fie si cam frica sa incep sal critic pe Dumnezeu,cum eu am crescut de mic cu aceste invataturi imi este greu sa ma despart asa dintr-o data de ele.Tot ma intreb de exemplu cei care se nasc in credintele in reincarnare:budismul,hinduismul si altele…ei nu au nicio treaba cu invataturile nostre…doar pentru ca sau nascut in alta parte…probabil si eu sau oricine daca sar fi nascut altundeva si nar fi auzit de Dumnezeu nar fi crezut in El.Sincer incep sa nici nu mai inteleg lumea asta…in ziua de azi nici nu stii in ce sa crezi…multumesc pentru comentariu…

      2. Tactic, eu ma crucesc de alt aspect. Sunt oameni gata sa te omoare pentru ca nu crezi in dumnezeul lor! Si ei nu se intreaba despre aceste aspecte socio-culturale, nu se gandesc ca tu crezi in ceea ce ai fost invata sa crezi!

        Oricum reincarnarea este un aspect al constiintei cosmice. Se afla in noi aceasta constiinta si vine in felul urmator la crestini: Ce ai face daca dupa moarte, Sf. Petru sau Dumnezeu, ar veni la tine, si pentru ca ai fost bun si ai trait in numele lui Dumnezeu toata viata ta, te-ar intreba daca vrei sa te mai nasti o data pe pamant?

        Daca zici da, clar, undeva in sinea ta ti se pare normal si firesc sa poti sa mai vii o data aici macar din placere sau macar pentru ca vrei tu! Desi reincarnarea este mai mult o rotita din ceasul existentei noastre, nu este un aspect definitoriu, obligatoriu, ci unul decisiv care este menit sa ne ajute nu sa ne incurce!

        Cand imi este greu eu spun ca nu ma mai intorc aici niciodata. Cand imi place viata spun ca as mai veni de un milion de ori, chiar daca uit de toate vietile mele! Adevarul este ca viata pe pamant este frumoasa, nimeni nu ar trebui sa se teama de pedeapsa unui creator ci sa respecte toti oamenii din jur si pe el, si sa isi petreaca timpul aici cat mai divers, sa faca cat mai multe, sa descopere cat mai mult, sa ajute pe altii cum poate, de ori de cate ori are ocazia, etc. Cei care se iau cu viata la tranta si o vad prea serios, nu pot intelege ca moartea nu este o pierdere! cei care traiesc relaxati si simt ei ca au un suflet bun si traiesc impacati cu el pe acest pamant, pot mai usor sa accepte ideea reincarnarii! Nu-i asa?

  • Esti prea tanar! Nu cauta in stele ce ai in buzunar!

    1. Ai dreptate…doar ca,credema sunt foarte confuz.Dar sa stii ca treaba asta cu reincarnarea nu pot sa nu cred ca exista…mai ales ca stramosii nostri de acum mai bine de 2000 de ani si poate de la inceputuri credeau in asta…acum na ai dreptate si cu religiile astea cum ziceam mai sus daca mas fi nascut altundeva poate nici nu auzeam de Dumnezeu si nici nas fi crezut vreodata…treaba este ca sunt confuz din doua motive…daca ar exista creatorul ceea ce noi numim Dumnezeu asta ar insemna ca nu exista reincarnare…iar daca ar exista reincarnare ar insemna ca nu exista Dumnezeu deoarece in biblie ne este spus clar ca avem o singura viata si ca asa sunt meniti oamenii sa traiasca o viata si apoi sa mearga la judecata…ASTA MA FACE CEL MAI CONFUZ…de asta am o oarecum frica sa ma despart…nustiu de ce dar nu ma simt bine dar cred ca asta doar pentru ca asa am fost invatat de mic…in invataturile astea am trait…dar si treaba cu reincarnarea are dovezile ei…de exemplu de ce unii se nasc ca oameni normali si altii handicapati sau mai stiu eu in ce grele suferinte…cum ar putea aceea sa se mantuiasca daca ei sunt lipiti la pat…DECI ASTA MA FACE SA FIU CONFUZ SI SA NU STIU CE SA ALEG>DACA CREZI IN DUMNEZEU NU AI CUM SA CREZI IN REINCARNARE SI DACA CREZI IN REINCARNARE NU AI CUM SA CREZI IN DUMNEZEU…si faza e ca mai sunt si unele minuni care nu ma pot lasa sa ma despart de crestinism…de exemplu lumina de la Ierusalim sau icoane care plang sau oameni sfinti care nu putrezesc niciodata…daca as stii ca lucrurile astea sunt niste trucuri atunci nas mai avea aceasi parere despre crestinism.

    2. Ideea este ca nu trebuie sa alegi nimic. Un creator exista oricum ar fi – oricare credinta are ceva supream, fie ca este, Dumnezeu, Allah etc. Daca vrei sa crezi in reincarnare, nu te opreste nimeni, este doar un concept, dar daca crezi in asta, nu are nici o legatura cu a crede intr-un Creator, intr-o forta suprema. In concluzie nu trebuie sa te desparti de Dumnezeu, pentru ca nu ai cum, El (Creatorul, orice nume ar avea El) este in tot so in toate. Doar mintea omeneasca creaza astfel de dileme…asa ca lasa mintea deoparte si incepe mai mult sa simti, sa aflii adevarul din experiente, si nu din ceea ce citesti sau ce afli de ici si de colo.

    3. Mda…asa am sa fac…am sa cred in ceea ce simt…si simt ca tre sa cred in Dumnezeu…multumesc pentru lamurire…si bafta cu blogul.

    4. Parerea mea este ca cine spune ca are secretul vietii, ori te minte ori se inseala! Fiecare descopera secretul vietii lui, in rest, suntem aici doar ca sa ne ajutam sau sa ne incurcam, in functie de ce rol ne-am ales sa il jucam in viata asta!

      Te rog sa mai treci pe aici si sa ne mai povestesti! Mie personal imi place cum gandesti si mi-ar place sa te descopar mai cu amanuntul!

  • Apropo am uitat sa mentionez.Nu vreau sa fiu luat ca si cum as avea ceva cu crestinismul…dadeam doar exemplu acest lucru deoarece crestinismul este cu totul in contradictie cu reincarnarea…cum am spus nu sunt in masura sa spun daca exista sau nu Dumnezeu…dealungul timpului fiecare natie avea parerile ei despre lume si credeau in zei diferiti,astazi sa ajuns la mai putine religii…de exemplu eu sunt crestin ortodox si credeam pana acum cateva luni dar am inceput sa ma documentez despre reincarnare si acum mi se pare cel mai logic lucru…cine stie,poate peste catva timp imi voi schimba parerea si despre reincarnare,nu pot spune ca nu cred deloc in Dumnezeu…daca cumva am suparat pe cineva cu comentariile de mai jos imi cer scuze…nu vorbeam neaparat despre religia crestina vorbeam in general despre toate religiile care cred in diferite divinitati…si vorbeam despre aceste lucruri deoarece reincarnarea nu se bazeaza pe divinitati ci pe legea cosmica,pe karma.

  • Buna tuturor.
    Eu unul cred in reincarnare.Nu cred ca exista dumnezeu sa diavol sau asa mai departe.Sa incep cu inceputul.I n biblie ne este prezentat ca primii oameni au fost Adam si Eva si ca erau niste oameni care stiau sa vorbeasca si sa faca ce face un om nornal…stiinta a dovedit ca la inceput oamenii erau oameni ai pesterilor…nu stiau vorbi si nici macar sa faca un foc…si apoi daca dumnezeu a creat lumea de ca pana acum 2000 si ceva de ani numa israelitii stiau de el?…si acum sa venim acum cateva secole cand unii oameni intelepti au constatat ca pamantul e rotund si ca nu se afla in centrul universului cum se credea…biserica ia ars pe rug pe acesti oameni si iata ca nu mult dupa acea sa dovedit ca ce ziceau ei este adevarat.
    Acuma sa privim dincolo de ce vedem…universul e infinit si in infinitul asta sigur se mai afla si alte vietati mai putin dezvoltate,ca noi de dezvoltate sau mult mai dezvoltate…asa cum asta pare acum o aberatie exact cum sa intamplat cu cei de acum cateva secole…asa se va dovedi si asta in cateva secole sau zeci de ani…stiinta progreseaza foarte repede…
    Imi cer scuze ca am deraiat de la subiect…cred in reincarnare deoarece cum am zis mai sus in vechime toti credeau in asta si asta mi se pare cel mai logic lucru…sufletul e nemuritor.
    Fiecare crede ce vrea…in final se va afla adevarul.

  • Din punctul meu de vedere, exista doar ce e palpabil. Dumnezeu, reincarnarea si viata de dupa sunt fanteziile omului pentru a trai cu speranta ca nu e niciodata singur si ca exista continuitate.

    1. Valentin, ai dreptate! Tot ceea ce exista în realitatea materială este ceea ce consideri ca este valabil. Dar realitatea nu e doar una. Cum ar fi sa spun ca ce ai tu in mintea ta, nu exista!? In mintea ta exista o realitate, cu totul diferita de cea din mintea oricui. Si totusi si tu si mintea ta apareti intrun comentariu la mine pe site. Deci existati!

      Palpabil sau nu, nu inseamna că nu are un rost, un loc, un fir al existentei. Nu totul arata ca tot ce poti sa pui mana. Sunt lucruri pe care tu nu stii ca exista, dar eu stiu ca ele exista. Pana nu le vezi si tu ai sa spui ca nu exista, oricat ti-as descrie eu produsul.

      E un joc filozofic in ceea ce priveste existenta lui Dumnezeu ori reîncarnarea. Nu trebuie sa crezi în ceva ce exista și fara voia ta! 🙂 Îți vezi de viata ta, ca daca e sa ajungi fata în fata cu creatorul, e si vina lui ca nu a fost mai direct cu tine ci a stat ascuns ori prea bine acoperit de mistere si povesti! Asa ca e posibil ca si Dumnezeu sa fie un păcătos întro masura sau alta!

  • Nici eu nu cred in cazane cu foc sau norisori pufosi, dar parca si reincarnarea e ceva “departe” de gandurile mele,,, desiii, parca suna mai bine, iar crezand in asta, zic eu, face lumea sa gandeasca altfel, sa nu mai fie trista, sa nu se mai vaite,,, stim ca moartea inseamna sa trecem la o alta etapa si …e bine, nu ca, murim si gata!
    Insa mai cred ca nimeni nu poate spune cu exactitate ce se va intampla, nici macar Religia…

  • Avatar Magazin incaltaminte
    Magazin incaltaminte

    eu unul nu cred in asa ceva

    1. Deci crezi ca mori si gata?

  • Fara suparare, “jocuri 3d”, dar daca tu nu crezi asta nu inseamna ca nu exista. Daca eu acum zic ca esti natarau tu nu trebuie sa ma crezi, dar asta nu inseamna ca nu esti.
    Ce crezi ca dupa moarte te vei duce la Dumnezeu, printre oite si vei trai fericit vesnic? Nu cred, atunci sunt mai fericit pe Pamant…

    Si acum, stau si ma gandesc…cum vor gandi cei din anul 3000 despre noi? Noi cum gandim despre cei din 1000? …
    Eu sper ca se va distruge (si o zic cu toata pofta) acest sistem PROST facut, bazat pe frica. Mie trebuie sa-mi fie frica ca fac puscarie daca fur, mie trebuie sa-mi fie frica la scoala daca nu invat sau daca nu am aceasi parere cu a profesorului. De ce sa nu cream individul moral, care sa stie din instinct ca nu e bine sa furi, sa omori, sa violezi, etc.
    NU se face nimic din frica, chiar daca…recunosc va fi foarte greu la inceput cu introducerea unui de sistem. Toti se vor considera liberi, vor face tot ce pot DAR nu vor trai decat 80-100 de ani, dupa care copiii nostri ar putea fi educati in asa fel incat sa fie intelepti.

    Ma rog trecui pe langa subiect, dar are o oarecare legatura..

  • Dă-i un răspuns lui Tactic Anulează răspunsul

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *