Mituri şi Legende ~ Pagina 2 din 12

Doctrine şi credinte religioase, ritualuri, mituri si legende, mistica, principii traditionale, arhetipuri, dogme, traditie magica, traditie mitica, ritual de cult, transcriptii istorice, mitologie generală, mitologie comparata, mituri in folclor, epoci arhaice, mitosfera, mitologia lumii si cultura omenirii.

Vorbim aici de creatii arhaice, creatii ramase mostenire din mosi stramosi, care vin intrun fel sa ne aduca un strop de intelepciune. In toate aceste legende putem regasi un fel de reteta care sintetizeaza viata intr-un anumit punct din istorie.

Mituri si Legende – Istoria stramosilor nostri

Privind trecutul, putem aprecia prezentul si crea viitorul. Traditiile stravechi, toate credintele pastrate si transmise vin sa ne sustina. Stramosii nostrii traiesc vesnic prin ceea ce au lasat in urma lor. Prin amintirea lor, prin povestile si experientele traite, ei inca sunt aici.

Cunoscand aceste mistere ale trecutului, putem sa ne vedem clar si sa stim cine suntem cu adevarat. Astfel putem fi constienti de misiunea noastra si de ceea ce putem crea.

Animatismul şi omul primitiv

Animatism e termenul pus în circulaţie de etnograful englez R.R. Marett (1900), spre a defini stadiul religios timpuriu al omului primitiv, premergător animismului şi legat de însufleţirea impersonală a naturii sau a unor părţi din ea. Cunoscător al triburilor polare, etnograful rus V. G. Bogoraz (în studiul despre ciucci, 1912) afirmă că, pentru aceşti primitivi cu gândire inferioară, toate obiectele amorfe sau lucrate de om,

Afsati – stăpânul animalelor sălbatice nobile

Zeu oset (poate de origine alană, dar cu corespondenţe în alte mitologii caucaziene), cu atribute cinegetice, venerat ca stăpân al animalelor sălbatice nobile (cerbi, zimbri, căprioare); era reprezentat ca moşneag cu o lungă barbă albă, şezând în piscul unui munte înalt, spre a-şi putea cuprinde în privire turmele. După un mit zonal, Afsati are un pat din coame rămuroase de cerbi, aşternut cu blană de

Apele primordiale

Haosul iniţial, materie primă în crearea universului, e de obicei o vastitate acvatică. Dacă în Sumer divinitatea Nammu era numai oceanul etern conţinând germenii vieţii, în Babilon miturile mai vechi din fondul comun al mitologiilor din Mesopotamia devin simboluri cosmogonice active; apa marină sărată (Tiamat), apa marină dulce a fluviilor (Apsu), văzute ca principiu feminin şi principiu masculin, prezintă teatrul unor catastrofe: Tiamat îşi ucide

Adam – primul om

Omul primordial biblic, omul ca specie, creat din ţărână de divinitate şi sălăşluit în Eden. După Biblie, alcătuieşte primul cuplu cu Eva, dar după Zohar, prima femeie a lui Adam a fost Lilith. Biblia conţine 2 variante antropogonice; în una, actul divinităţii are caracter finalist: „Şi a zis Elohim: Să facem om, după chipul nostru şi după asemănarea noastră, care să aibă stăpânire peste peştii

Abred – focul purificator

Stadiul de mijloc între cele 3 zone ale universului sau între stările existenţei, în mitologia celtică: focul purificator, ca simbol al schimbării veşnice şi al stării de libertate; echivalent cu „Infernul”. În Abred domneşte zeul profetic Gwyon. Credinţele mitologice din Bretania socoteau că Abren se află în Irlanda şi că sufletele morţilor sunt transportate, ca stafii, în corăbii stranii, spre apus, să fie judecate şi

Animismul şi gândirea omului primitiv

animism (lat. anima – suflu, suflet) Rezultat al gândirii antropomorfice a omului primitiv, stadiu prereligios timpuriu, manifestat prin personificarea obiectelor şi fenomenelor naturii imediate şi prin investirea lor cu atribute ale fiinţei umane, mai ales cu atributele elementare. Animismul e o concepţie concretă asupra forţelor necunoscute. Termenul a fost impus de etnograful englez E. B. Tylor, în 1871, în studiul său despre cultura primitivă (Primitive

Cinci definiții misterioase sau pline de mister

Iridologia este prezentată ca o metodă de diagnosticare fondată pe ipoteza (extrem de slabă) că tulburările organice se reflectă în iris, „prin alterarea coloraţiei; fiecare sector al irisului ar corespunde astfel unei anumite zone a corpului” (Gerald Messadie, „Les medecines paralleles” în Science et Vie nr. special Medecine, 1981). INCENDIUM AMORIS. Acest fenomen se traduce, pe plan fiziologic, printr-o creştere a temperaturii corporale… Subiectul „arde

Sapte criterii – dovezi de reîncarnare la copii și adolescenți

Vis la fel de vechi ca şi omenirea: să nu mori. Să trăieşti şi să renaşti. S-ar putea crede că reîncarnarea este numai o credinţă inerentă religiilor din Orient sau din Extremul Orient. Chiar eronată, cât de consolantă ar fi ea! În prefaţa la cartea sa 20 cas suggérant le phénomène de réincarnation (Sand, 1985), Dr. Ian Stevenson, de la Universitatea din Virginia (Statele Unite),

Albigenzi – sectă creştină medievala din Franţa

albigenzi (lat. Albigenses) Sectă creştină medievală din Franţa (în Languedoc, numiţi albigeois, adepţii sunt amintiţi prima dată de abatele Gotfried din Limousin, în 1181), ramură a sectei catharilor. Albigenzi – sectă creştină din Franţa Doctrina albigenză e dualistă, considerând că lumea se constituie din 2 principii: binele (Dumnezeu – creatorul spiritului) şi răul (Diavolul – producătorul materiei); de aici respingerea de către sectă a tot