Amintiri oracol ~ Caiet al anilor ce trec. Cum se face un oracol?

Zilele astea am fost plecată la Suceava şi m-am întors cu un caiet de amintiri oracol al mamei mele din care îmi face plăcere să fac câteva selecţii pentru cei ce vor dori să le citească. Veti găsi și în comentariile acestui articol niște amintiri pentru oracol. Amintiri de dragoste si prietenie, amintiri menite sa pastreze vie legatura cu oameni dragi alaturi de care ai petrecut diverse momente.

Un caiet al anilor ce trec presupune completarea minimă a unei file de hartie ~ gânduri, versuri, mulţumiri, adrese, fotografii. E asemănător unui oracol, numai că îi dai libertatea celui care vrea să completeze să se expime după cum doreşte, fără a-i cere să răspundă la ceva anume.

Un oracol cu amintiri e mai mult o provocare pentru că nu vei şti ce anume îţi poate scrie şi nici el/ea nu va şti ce să scrie. De asemenea, e o modalitate de  prezentare a propriei personalităţi (prin ceea ce scrie). Un caiet de amintiri oracol  se păstrează pentru tot restul vieții ca o recunoștință față de oamenii care au completat în el. Exemplu de amintiri pentru oracol:

“Ţin să-ţi mulţumesc pentru amabilitatea pe care ai avut-o faţă de mine, de a-mi da să completez în frumosul tău album TEZAUR AL AMINTIRILOR . Peste puţin timp ne vom despărţi, poate pentru totdeauna. Poate când vei deschide acest caiet vei fi o doamnă în vârstă, pote chiar bunică, iar eu voi zace de mult în mormânt închisa-n patru scânduri.

Răsfoind acest caiet vei da şi de pagina mea pe care ţi-am scris-o cândva pentru aţi aduce aminte de mine, de o fată nu prea înaltă, şatenă, cu ochi căprui cu care cred că te-ai împăcat destul de bine, care a încercat pe parcursul acestor ani să-ţi fie prietenă.

Acum, ca la încheiere, îţi doresc mult succes în viitor,baftă multă şi să reuşeşti la examenul care te aşteaptă în prag.”(alături de nume, prenume, adresă)

În schimb mi-au plăcut poezioarele standard scrise ce mi-au amintit de anii gimnaziului, a liceului, şi chiar care se potrivesc pentru un caiet cu amintiri oracol şi acum “în prag” de final al facultăţii.

Caiet al anilor ce trec – amintiri oracol

“Să ştii să mori…..

Ca oameni să poată să trăiască

Chiar oameni al căror chip

Nu l-ai văzut vreodată

Şi-n timp ce mori

Tu să-ţi dai seama

Că nu-i nimic mai frumos

Nimic nu-i mai adevărat ca viaţa.”

“Din amintirile ce-ţi las

Nu vei păstra nici una

Căci ochii care nu se văd

Se uită-ntotdeauna”

O ceaţă cenuşie spre mine se îndreaptă

O văd,nu visez, sunt trează

O ceaţă cenuşie , spre ea-mi îndrept privirea

Şi văd în mijloc un val ce-anunţă despărţirea.

Încerc s-o izgonesc,dar ea se-ntunecă mai mult

Mai e puţin şi intru-n al ei tumult

Un pas mai e şi totul s-a sfârşit

De gânduri negre sufletul mi-e-nvăluit.

Mă văd de-acum singur departe

Cu dor de-această şcoală, de această carte

Mă vad singur, părăsit

Cu sufletul răvăşit,

Nu mai pot înlătura nimic.

Uitarea prefăcută-n ceaţă-şi spune al ei cuvânt

Nimic nu mai poate fi certat

Iar peste ani vei spune doar că “am uitat”

Aşa trec toate-n astă lume

Pleacă toatecănd vrei să le dai un nume

Pleacă, se scurg încet, tot pic cu pic

Se mistuie-n marea de nimic

A uitării….

Şi acum e imposibil să nu fi auzit vreodată următoarele, care bineînţeles, mă fac să zâmbesc. Deci….

“Când va bate vântul peste părul tău

Să-ţi aduci aminte de numele meu.”

Citind aceste rânduri, mi-am amintit de anii care au trecut, de colegii care s-au tot perindat pe lângă mine, de oracolele ce le-am completat, de nebuniile copilăriei, de chiuluri, de tot ce înseamnă şcoală (şi împrejurimile ei:)) , de cât de speciali  eram-şi încă suntem…..

Oracolele vechi, cu întrebări “capcană”, cine ești, cum te numești, care sunt hobbyurile tale, atunci se folosea cuvântul pasiuni :). Pe cine iubești în ascuns, de cine îți este drag, care sunt culorile tale preferate, ce muzica asculți, ce genuri de filme preferi, cartea preferata, actorul si actrita preferată, profesorul/profesoara preferată, citatul preferat…numarul de telefon, adresa, etc. După ce terminam de completat acest oracol, la finalul caietului fiecare își alegea o pagină să lase o amintire posesorului caietului de amintiri … ceva frumos, în general un desen sau un mesaj. Să nu mă uiți, cam asta era ideea mesajului.

Mai regăseam uneori amintiri hazlii, cu bancuri, poezii cu diverse înțelesuri subtile, poante… Cam acesta este rezumatul unui oracol cu amintiri – un caiet cu diverse nume, adrese și numere de telefon, cu pasiuni și plăceri, cu iubiri ascunse, cu desene și mâzgâleli, cu mesaje de dragoste!