Evocată cu caldură de către Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Eliade Rădulescu, Cetatea Târgoviste a fost reședința multor domnitori de seamă precum Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Pătrașcu cel Bun, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu. Prădată și arsă în nenumărate rânduri, Cetatea Domnească mai păstrează încă, pe lângă ruinele casei și ale teraselor grădinii, turnul de apărare, numit și Turnul Chindiei, ca o mărturie în piatră a trecutului. Restaurată parțial, ea face parte din Complexul Muzeal Național, inaugurat în 1967. Biserica Domneasca din Targoviste este parte componentă din ansamblul Curții Domnești ctitorită în 1853 de Petru Cercel.
Arhitectura in Biserica Domnească din Târgoviște
Prin planul în formă de cruce, Biserica Domneasca din Targoviste continuă tradiția arhitecturii bizantine. Aceasta era caracteristică secolului al XVI-lea în construcțiile românesti. Menținându-și încă ceva din parfumul prospețimii de odinioară, pictura Bisericii Domnești – atât cât s-a păstrat – a fost realizată în mai multe etape. Aceasta constituie un ansamblu complex de artă medievală.
Primul autor a fost anonimul care a zugrăvit-o în 1853. Apoi a fost completată și infrumusețată de echipa de zugravi ai lui Constantin Brâncoveanu, echipă alcătuită din meșterii Constantinos, Ioan, Ioachim și Stan. Ultimul care și-a adus contribuția a fost – se pare – Popa Ioan Zugrav în 1875. Pictura permite astfel reunirea a trei momente specifice istoriei și artei, respectiv picturii murale din Țara Românească.
Pe peretele de vest al pronaosului se află tabloul votiv, reprezentând cea mai mare galerie voievodală existentă în Țara Românească.
Apar aici inscripțiile chirilice care le indică numele și calitatea. Matei Basarab, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu și Petru Cercel, reprezentați drept ctitori cu chivotul bisericii în mână, alături de Mihai Viteazul, Radu Șerban, Constantin Șerban, Șerban Cantacuzino și Mihnea al III-lea. Iconostasul aurit, sculptat în lemn din tei, realizat în 1697, este împodobit cu motive geometrice, vegetale, zoo și antropomorfe. O ghiulea de tun, înfiptă în zidul bisericii, este dovada luptelor la care aceasta a fost martoră.
Din același ansamblu al vechii Curți face parte biserica mică domnească ridicată de Domnița Bălașa, soția lui Constantin Șerban. Cele două biserici îndeamnă deopotrivă la reculegere și la cunoașterea trecutului.
Lasă un răspuns