Adevărata noastră fiinţă

Adevărata noastră fiinţă

Cine suntem si fiinţăm ca făptură întrupată?
Corpul doar o simplă haină, de lumesc frecvent legată!
Iar trăirea-i pe potrivă; în această conjunctură,
Rezemată pe trecut, viaţa-i teamă, zbucium, ură.

Acesta-i fictivul „sine” structurat egocentrist,
Care prin acumulări totdeauna-i conformist.
Crez, concept sau teorie îi sunt şfetnic permanent
Prin ele prizonier, nicicând nu-i independent.

„Natura noastră reală” e cu totul diferită
N-are centru şi nici margini, Ea-i Lumină Infinită.
Nu a fost cândva creată – a fiinţat dintotdeauna
Sursa fiindu-i Veşnicia – aşa va rămâne-întruna.

În mod practic O-ntâlnim când gândirea complet tace
Mintea absolut smerită-spontan de trecut desface,
Iar în „globul psihologic” devenim universal.
De fapt suntem Infinitul şi fiinţăm atemporal.

Puritatea sacrosanctă, Frumuseţe şi Iubire,
Aceasta ne este firea – manifest dumnezeire,
În această conjunctură, toţi formăm o unitate
Precum Toate prinse-n Tot – Reală Unicitate.

Problema-i cum O-ntâlnim în viaţa actuală?
În mod simplu şi oricând – demolând starea duală!
Atenţia folosită clipei drept Iluminare,
Ea de trecut ne desface ca factor de demolare.

De-acum uniţi cu „ce este” – Viaţa-i veşnic noutate
Trăim un etern prezent – firea-i drept Realitate;
Bun temei de viaţă nouă cu altă înfăţişare
Cinstea şi cu bunătatea în tot locu-însoţitoare.

Trăind la acest nivel, insistent cât mai frecvent
Destrăma-vom tot trecutul – drept suprem eveniment
Viul împlinindu-şi rostul legat de acest Pământ
Îşi continuă destinul cu Divinul legământ.

(Eternitatea Clipei – Ilie Cioară)

Articol etichetat cu:

Ganduri si impresii pentru "Adevărata noastră fiinţă":

  1. Jorjette C Laurentiu

Care este gandul tau?