Psihocineza (psihokinezie, PK)

Psihokinezia poate fi definită, în general, ca „influenţa mentală directă a unei persoane asupra unui sistem fizic exterior” (Mano Varvoglis). Joseph Banks Rhine, cel care a denumit acest tip de fenomene, a propus o definiţie mai puţin precisă, dar cu totul identică în fond.

El identifică psihokinezia cu „acţiunea gândirii asupra materiei”. Psihokinezia desemnează deci toate fenomenele în timpul cărora o acţiune este declanşată plecând de la o dorinţă, conştientă sau inconştientă, a unui individ, chiar a unui animal.

PK înglobează poltergeistul, bântuirile şi fantomele, îndoirea metalului, dereglarea sistemelor mecanice (ceasuri, de exemplu) sau electronice (generatori aleatorii, tihoscop…), fenomenul „mâinii verzi”  etc. Se admite acum, datorită lucrărilor lui H. Seninidt şi Pantas 1972, că „pentru a exercita o acţiune PK, nu este necesar să cunoşti mecanismele de declanşare, ci doar să urmăreşti un scop” (Yves Lignon şi Richard Danier).

Fenomenele PK sunt mai puţin curente decât fenomenele ESP, dar poate că ele atrag mai puţin atenţia şi le găsim mai puţin verosimile.

Care este gandul tau?