Manastirea Zamca oferita de armeni Sucevei acum peste 600 de ani

Mănăstirea Zamca

Armenii au sosit în Moldova spre mijlocul secolului al XV-lea. Aici au desfășurat o largă activitate artizanală și comercială. Suceava pare să-i fi atras în mod deosebit pentru posibilitățile care le oferea. Armenii instalați aici au găsit o nouă patrie în care și-au construit, ca și în alte locuri din țară, o mănăstire care să-i reprezinte – Manastirea Zamca.

Numele mănăstirii de piatră “Zamca” vine de la cuvântul polonez “zamek” însemnând citadelă, fortăreață, fortificație, castel. Privind-o  înconjurată de ziduri și având o capelă alături de biserică, numele parca i se potrivește ca o mănușă.

Nu se cunoaște cu exactitate când a fost construită Manastirea Zamca!

Existența unor documente care menționează că între 1415-1447 un armean, numit Avedic, se stabilește la Zamca, determină unii cercetători să presupună că Manastirea Zamca a fost înălțată în secolul al XV-lea.

Alții împing această dată a ridicării mănăstirii Zamca pe la 1551. Ipotezele sunt controversate, arheologii fiind de părere că această construcție datează din zorii secolului al XVII-lea, mai ales ca la intrarea în clopotniță figurează data 1608.

Aceleași incertitudini există și cu privire la ctitor. O tradiție armeană ne transmite însă că ctitorii Manastirii Zamca au fost frații Auxentiu, Iacob și Grigore. Ei au cumpărat pământul din zona și au construit: primul – biserica, al doilea – capela, iar ultimul – clopotnița.

Manastirea Zamca dupa renovari

Manastirea Zamca a avut soarta precum cea a tuturor bisericilor din Moldova, suferind de pe urma războaielor din țară. După 1672 numerosi armeni din Suceava au părăsit Zamca, stabilindu-se în Transilvania, monumentul pierzându-și din strălucire.

Monument istoric - Manastirea Zamca

Manastirea Zamca rămâne însă, cu anumite modificări, un exemplar tipic al arhitecturii vremii. Având hramul Sfântului Auxențiu monumentul impresioneaza prin sobrietatea interioară și exterioară.

Manastirea Zamca - Piatra funerara a lui Agobsa
Dintre pietrele tombale trebuie menționată cea a lui Agobsa, pe care unii îl consideră primul ctitor al bisericii.

Diversitatea elementelor ornamentale conferă edificiului de la Zamca o individualitate bine definită. Atât cât s-a păstrat până în zilele noastre monumentul nu mai reflectă întru totul aspectul inițial.  Datorită și restaurărilor ulterioare modificarile aduse acopera originalitatea si maestria cu care s-a identificat in vremurile trecute.

Manastirea Zamca
Și așa, Manastirea Zamca se înscrie vizibil în concepția arhitectonică a vestitelor mănăstiri din nordul Moldovei.

Acest articol a fost actualizat recent pe

de către

cu tematica

Despre autor

Avatar Jorjette C

Păreri și impresii:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *