Gândirea magică şi gândirea modernă

De la Frazer la Levi-Strauss, trecând prin Ernesto de Martino, numeroşi au fost antropologii şi etnografii care au încercat să delimiteze gândirea magică, şi nu vom mai reveni asupra teoriilor lor. Comentariul prezent va fi mai modest.

Fără a nega că, chiar în societăţile noastre industriale şi postindustriale, gândirea „magică” şi gândirea „modernă” se întrepătrund intim (o dovedeşte din plin succesul astrologiei şi prezicerii în general în toate păturile populaţiei), poate să fie interesant să le confruntam pe una cu cealaltă pentru a revela specificitatea fiecăreia. (Pentru mai multă comoditate în expunere vom desemna prin A gândirea numită „magică” şi prin B gândirea numită „modernă”.)

1. Manipularea semnelor şi a simbolurilor: A face să apară înrudirile, identităţile, echivalenţele, analogiile, adesea pe plan cosmic, B este ataşată disparităţilor, controlului logicului asupra analogicului, în A, îndreptată spre simbolic şi spre mitic, reperăm o puternică dominare a conjuncţiei, în timp ce în B, care se afirmă prin aspectele sale pragmatice şi raţionale, prevalează disjuncţia.

2. Problema limbajului: în vreme ce în A, lucrul este prezent în nume şi numele în lucru, B postulează convenţionalismul şi instrumentalitatea (cu excepţia poeziei, unde cuvântul este incantaţie). În B asistăm la un puternic control logico-empiric asupra discursului, iar în A la o „comprehensiune” subiectivă, cu proiecţia şi identificarea individului în obiect.

3. Domeniul reprezentării: A postulează o realitate a imaginii, B o imagine a realităţii. Pentru A, amintirea este o realitate care se impune sub forma unei fantome sau a unei realităţi reînviate; 33 face din amintire rechemarea unui trecut devenit ireal. A propune o fuziune a imaginarului şi realului; B, o clară distincţie. A identifică imaginea cu lucrurile;  B dezinvesteşte imaginile.

4. Lumea lucrurilor: lucrurile fiind înzestrate cu o mare fluiditate, A face posibile metamorfozele lor, spre deosebire de B, care le izolează şi le tratează ca pe nişte obiecte bine individualizate şi exterioare.

În concluzie, gândirea magică s-ar manifesta prin „pan-subiectivismul” ei, în timp ce gândirea raţională şi ştiinţifică este net „pan-obiectivistă”.

 

Etichete:

Sunt 7 de ganduri pentru "Gândirea magică şi gândirea modernă"

  1. Bogdan Cristescu Eu_Pseudonim
  2. Bogdan Cristescu Eu_Pseudonim
  3. Bogdan Cristescu dominic
    1. Bogdan Cristescu dominic

Care este gandul tau?