Oamenii de stiinta nu inceteaza a cauta “retetele” moderne ale elixirelor tineretii cu atat mai mult cu cat ultimele descoperiri sunt incurajatoare. Nu trebuie ignorat faptul ca de-a lungul secolelor longevitatea a fost mult diferita. Daca in trecutul indepartat al umanitatii se traia intre 20 si 30 de ani, iar la inceputul secolului nostru longevitatea era de 50 de ani, astazi in tarile dezvoltate este de 72 de ani pentru barbati si 80 pentru femei. Care sunt insa “regulile de aur” ale retetelor tineretii?
CUPRINS ARTICOL
Ce ne îmbătrânește și ce putem face în această privință?
Toti medicii declara ca si in aceasta sfera este mai usor si mai eficient sa previi decat sa vindeci. Unul dintre factorii de risc importanti, agresor “al tineretii” reaminteste dr. Françoise Forette, gerontolog, este obezitatea. “Supraponderabilitatea, in toate etapele vietii, este un fenomen handicapant. A ingrasa un copil peste normal echivaleaza cu a decide viitorul sau de batran”. Sa evitam deci abuzurile, in special de dulciuri si grasimi.
Un alt dusman “insidios” este Soarele. El accelereaza imbatranirea pielii, provoaca unele cancere (melanomul) si chiar degenerescenta maculara, una dintre cauzele pierderii vederii la batranete.
Printre dusmanii notorii ai tineretii noastre figureaza tutunul. El ruineaza sistemul cardio-vascular si mareste rata mortalitatii. In lucrarea “Longevitatea, mod de folosire”, dr. Michel Allard considera ca niciodata nu e prea tarziu pentru a renunta la fumat.
Ea face o retrospectivă asupra învățăturilor diferiților vorbitori ai zilei:
– Biologia îmbătrânirii și longevității: ce progrese? Ce sperante?
– Îmbătrânirea populației, un subiect nou care este înfricoșător, dar care este totuși un semn al marii bogății a societăților noastre.
– Promovează CV-uri anonime, fără menționarea vârstei în special și deci fără discriminare pe vârstă.
– Ea dorește o protecție mai bună împotriva pierderii autonomiei, prin reforma care urmează să ducă la un nou contract social: drepturile și îndatoririle oamenilor trebuie decise colectiv.
– Evocă o economie îmbătrânită în plină expansiune.
– Psihanaliza este întotdeauna posibilă la orice vârstă (citește despre Epoca nemurii)
Misterele longevității – Cum ne păstrăm forța vitală?
Medicina a descoperit ca alte elemente isi pun amprenta extrem de evident asupra aspectului nostru fizic. Este vorba despre miscare, exercitiul fizic si starea de spirit optimista ce se arata a fi extrem de benefice. Cateva studii efectuate la Universitatea Harvard confirma faptul ca cei care merg mai mult pe jos, care urca scarile pe jos sau practica un sport au o longevitate mai mare.
“Nu trebuie inteles ca sportul in sine ne face mai sanatosi, ci sportul intretine o forma fizica mai buna care atrage dupa sine gustul miscarii, explica dr. Michel Allard”. Dintre toate activitatile fizice, mersul pe jos este cel mai usor de practicat (citește aici: despre beneficiile mersului desculț), dar si cel mai important prin efectele sale benefice.
Amelioreaza rezistenta organismului si echilibrul. Mai multe studii au aratat ca la subiectii in varsta exercitiul fizic determina cresterea dozei hormonilor de crestere, fapt ce favorizeaza longevitatea.
Surprinzator poate, pesimismul nu “rimeaza” cu longevitatea. In schimb optimismul reprezinta veritabile infuzii de tinerete. Care sa fie explicatia stiintifica? Mai multe studii recente demonstreaza faptul ca optimistii ar avea o mai buna aparare imunitara. Ei ar rezista mai bine in fata bolilor. Dar pot fi cultivate optimismul, bucuria de a trai? Doar intr-o oarecare masura, spun specialistii care au demonstrat ca acestea ar fi determinate genetic. Ne trebuie doar puterea de a fructifica la maximum potențialul de care dispunem.
“Oricum, considera dr. Christopher Peterson, psiholog la Universitatea din Michigan, exista numeroase dovezi ca pesimistii pot deveni mai optimisti…”
Daca tutunul ramane un toxic pentru organism in ochii medicilor, in schimb vinul a trecut din “clanul” dusmanilor in cel al aliatilor. Dupa ce ani in sir alcoolul si obisnuintele culinare ale francezilor erau vehement contestate peste Ocean, americanii descopera ca nu au motive sa persevereze in acest sens. Serge Renaud, cercetator din Lyon, a demonstrat “paradoxul francez”: modul de alimentatie francez, la fel cu cel mediteranean si in special cel grecesc naste centenari.
S-a demonstrat astfel nu numai efectul benefic al vinului (vezi aici: rețete de vinuri din fructe sau plante) – excelenta “capcana” pentru radicalii liberi si, din acest motiv considerat “medicament”, dar si cel al “grasimilor bune”. Acestea contin acizi grasi utili, intre altele la constructia membranelor celulelor nervoase. Aceste “grasimi bune” vin de regula din lumea vegetala. (Este vorba despre uleiuri). Dar si cateva grasimi animale, precum cele furnizate de pestele gras sau gisca sunt pline de virtuti.
Alte detalii privind sansele noastre de a ne mentine tineretea, cu altă ocazie. Puteți continua lectura despre alimentația sănătoasă și stilul de viață sănătos, argumentate în aproape toate articole de pe jorjette.ro
Lasă un răspuns