Cultivarea smochinului în Romania – plantare și ingrijire

Cultivarea smochinului în Romania se practică de foarte mult timp, fiind introdus de greci și romani mai întâi în zona Dobrogei. Smochinul a rămas din păcate până astăzi o plantă cultivată doar de amatorii de plante exotice sau admiratori. Ca exemplare izolate, plantarea smochinului este întâlnită în unele grădini de pe lângă casă în unele localități din Dobrogea, sudul Olteniei, Banat și chiar în nord-vestul Translivaniei. Cultivarea smochinului este foarte usor de realizat, de asta iti sugerez sa incerci!

Smochinul se cultiva fie ca tufă, fie ca pom cu semitrunchi. Cultivarea smochinului face ca pomul să  rodească din anul 2 de la plantare, deși prima recoltă eficientă se obține de-abia la 4-5 ani. În condițiile de climă ale țării noastre, smochinul cultivat în Romania ne oferă 2 recolte pe an – una în primăvară-vară (iunie-iulie) și alta în toamnă (septembrie-octombrie).

Prima recoltă se obține spre vârful tulpinilor din anul precedent, iar cea de-a doua pe lăstarii în creștere. Smochinele se obțin atât de pe lăstarii scurți (2-10 cm) și mijlocii (15-20 cm), cât și de pe cei lungi (30-45 cm). De-a lungul unui lăstar, fructele apar de jos în sus și secoc în aceeași ordine.

În toamnele mai scurte, ultimele fructe de pe lăstari nu ajung la maturitate, însă iernează în stadiul în care se află la smochinii protejați și se vor dezvolta la recolta din primăvara următoare, care de obicei este mai mică decât cea din toamnă.

Cultivarea smochinului aduce fructe de smochin proaspete și pline de surprize

La unele tipuri de smochin se obțin fructe în permanență, din iulie până în octombrie.

Dacă în cursul iernii smochinului îi degeră toată partea aeriană, în primăvara următoare apar lăstari din buturugă care dau o recoltă mare de fructe în toamna aceluiași an, deci se pierde recolta de primăvară.

La smochin nu are loc o cădere fiziologică a fructelor.

Smochinele se formează la subsuoara frunzelor. Deoarece aceste fructe apar pe toată lungimea creșterilor anuale, pe măsură ce acestea cresc în lungime, lăstarii nu se ciupesc iar ramurile anuale nu se scurtează. De altfel, toate organele smochinului – rădăcini, tulpini, lăstari, frunze crude – conțin latex – un lichid lăptos ce curge din țesuturi când sunt rănite.

Smochinele proaspete conțin 10 – 25 % zaharuri, vitamine, săruri minerale și alte substanțe importante pentru organismul nostru. Ele se consumă fie în stare proaspătă, caz în csre sunt extraordinar de delicioase și dulci, sau uscate. Smochinele se pot folosi și pentru dulceață sau în prepararea prăjiturilor.

Smochinii nu au nevoie de plenizatori deoarece fructele lor se formează prin partenocarpie – fără fecundare.

Cultivarea Smochinului – Înmulțire, plantare, îngrijire

Un smochin trăiește 50 – 80 de ani. Este o plantă de climat dulce, mediteraneea, însă se pare că s-a acomodat destul de bine în zeonele sudice ale țării noastre, unde pe alocuri rezistă peste iarnă și fără a fi protejat. Cere căldură multă în cursul vegetației, rezistă la secetă, însă nu se supără dacă este udat. Are nevoie de multă lumină iar pe timp de iarnă dacă temperatura scade sub -20 de grade, poate degera în întregime, de aceea este indicat să fie protejat.

De înmulțit, se înmulțește destul de simplu, prin butașire sau prin despărțirea tulpinilor tinere înrădăcinate care cresc la periferia tufei. Cultivarea smochinului în acest fel are beneficiul că se prinde foarte bine la plantare și crește viguros încă din primul an.

În primii ani, se lasă 3-5 tulpini anuale cărora li se scurtează vârful pentru a se ramifica. Pe măsură ce plantele cresc, umărul tulpinilor se dezvoltă până la 8 – 10.

Protejarea și îngrijirea smochinului peste iarnă

Dacă plantele sunt crescute ca și tufă, toamna târziu, în noiembrie, înainte de căderea zăpezii, tulpinile se apleacă cu grijă, fixându-se sub niște șipci prinse în țăruși, cât mai aproape de nivelul solului, apoi se acoperă cu un strat de 15-20 cm pământ sau – mai bine – cu folie de plastic ale cărei margini se acoperă cu pământ.

Smochinii cu trunchi și chiar cei sub formă de tufă se pot acoperi și în poziție naturală. Învelirea cu tulpini de porumb depănușate, cu tulpini de floarea-soarelui sau cu paie poate da rezultate bune dacă se iau măsuri de prevenire a atacului șoarecilor care își găsesc un bun adăpost peste iarnă în materialele utilizate la învelirea smochinului și rod astfel scoarța smochinului.

Când smochinul se îngroapă, se dezgroapă sau se învelește, se va lucra cu mare atenție pentru a nu distruge fructele mici situate spre vârfurile tulpinilor și ramurilor care nu s-au copt în toamnă.

Cultivarea smochinului în general cere puține îngrijiri – lucrarea solului, îngrășarea acestuia și udarea pe timp de secetă. Cultivarea smochinului nu necesită tăieri de fructificare și nici normarea producției, ci numai răritul lăstarilor și tulpinilor de prisos.

Daca te intereseaza sa iti cumperi unul sau mai multi smochini, sa stii ca se vand destul de ieftin – intre 30-40 de lei bucata. Iti sugerez aceste 3 soiuri de smochin autohton.

  1. Jorjette C Nicolae
  2. Jorjette C Dragos
  3. Jorjette C Nicolae
  4. Jorjette C Valentin
  5. Jorjette C Gabriel
  6. Jorjette C Dan

Care este gandul tau?